Cum pot fi depistate arterele îngustate: 3 metode

Arterele sunt acele vase sangvine ce transportă sângele de la inimă către restul corpului. Când sunt sănătoase, circulația sângelui se desfășoară fără probleme. Se poate întâmpla însă ca ele să se îngusteze ca urmare a depunerii pe pereții arteriali a unor plăci de aterom, adică a unor depozite de grăsimi, colesterol și alte substanțe. Când se întâmplă acest lucru, în funcție de ce artere sunt afectate, pot apărea diverse probleme de sănătate, inclusiv boala coronariană sau boala arterială periferică, și crește riscul dezvoltării unor complicații grave, ce pot pune viața în pericol. De multe ori, această îngustare a arterelor se produce în lipsa unor simptome vizibile.[3] Asta nu înseamnă însă că nu există metode a depista existența unei astfel de probleme. Continuă să citești pentru a afla care sunt câteva dintre acestea.

1. Coronarografia 

În cazul în care se suspectează îngustarea arterelor coronare, cea mai bună investigație la care se poate apela este considerată a fi coronarografia, numită și angiografie coronariană. Este o procedură de diagnostic minim-invazivă, ce presupune introducerea unui cateter în artera radială sau femurală și ghidarea acestuia până în arterele coronare, urmată de injectarea unei substanțe de contrast ce va permite vizualizarea arterelor în timpul examinării cu ajutorul unui echipament de raze X. Se poate stabili astfel cu precizie localizarea stenozelor și severitatea acestora. În plus, mai prezintă și avantajul că permite intervenția imediată, prin angioplastie cu stent, pentru lărgirea arterelor îngustate.

Pregătirea pentru coronarografie nu este complicată: presupune doar repaus alimentar, informarea medicului cu privire la tratamentele medicamentoase urmate și alergii și efectuarea anumitor teste de rutină. Întreaga procedură durează, de regulă, între 30 și 60 de minute și durata de spitalizare este relativ scurtă, ca și cea de recuperare.[1]

2. Ecografia Doppler

O metodă de a depista arterele îngustate este cu ajutorul ecografiei Doppler, un test non-invaziv și nedureros care se bazează pe utilizarea ultrasunetelor. Prin simpla plasare a unui dispozitiv mic numit transductor pe piele, în zona a cărei examinare se dorește, se poate evalua fluxul de sânge prin artere și stabili dacă există stenoze, cheaguri de sânge, anevrisme ori alte probleme la nivelul acestora, ceea ce face posibilă diagnosticarea mai multor afecțiuni.

Nu necesită o pregătire specială. Dacă urmează să faci o astfel de investigație, ți se va cere doar să îndepărtezi hainele și bijuteriile din zona ce trebuie examinată și, dacă este cazul, să eviți să fumezi cu până la două ore înainte de test. Pentru anumite tipuri de ecografie Doppler, poate fi necesar și repausul alimentar, dar cu siguranță medicul tău îți va oferi toate instrucțiunile necesare în acest sens. Este considerată o investigație sigură, lipsită de riscuri, care poate fi efectuată inclusiv în timpul sarcinii.[2]

3. Testul de efort

Uneori, simptomele asociate cu îngustarea arterelor apar doar atunci când inima este solicitată mai intens, cum se întâmplă în timpul unui efort fizic. În astfel de cazuri, se poate recomanda efectuarea unei investigații numite test de efort, ce presupune, după cum indică și denumirea sa, evaluarea activității inimii în timpul unui efort fizic gradat. Practic, constă în efectuarea unei electrocardiograme în timp ce tu mergi pe o bandă de alergat sau să pedalezi pe o bicicletă specială. Se vor monitoriza, de asemenea, ritmul cardiac, respirația și tensiunea arterială.

Înainte de test, nu vei avea nevoie să mănânci sau să bei nimic și nici să fumezi. De asemenea, ți se va cere să te îmbraci în haine cât mai lejere, potrivite pentru o activitate sportivă.[4]

Îngustarea arterelor poate duce la apariția a diverse probleme de sănătate, inclusiv a unora care pot pune viața în pericol. Tocmai de aceea, este important ca această îngustare a arterelor să fie depistată în timp util, astfel încât să se poată interveni cât mai repede pentru lărgirea lor. Există mai multe metode de a depista îngustarea sau chiar blocarea arterelor, inclusiv cele menționate mai sus, dar numai medicul tău ți-o poate recomanda pe cea potrivită pentru tine.

 Bibliografie: 

1. „Coronary Angiography: MedlinePlus Medical Encyclopedia”, Medlineplus.gov, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accessed 7 Apr. 2023.
2. „Doppler Ultrasound.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/lab-tests/doppler-ultrasound/. Accessed 7 Apr. 2023.
3. Parker, Hilary. „Clogged Arteries (Arterial Plaque)”, WebMD, 13 Oct. 2008, www.webmd.com/heart-disease/clogged-arteries-arterial-plaque. Accessed 7 Apr. 2023.
4. „Stress Test”, Mayoclinic.org, 2022, www.mayoclinic.org/tests-procedures/stress-test/about/pac-20385234. Accessed 7 Apr. 2023.