Reprezentanții elevilor consideră ca acest fapt duce din 2013 încoace la o creștere a abandonului școlar, multe dintre familiile elevilor în cauză neavând posibilitatea financiară de a acoperi costurile navetei. Consiliul Național al Elevilor se simte nevoit sa tragă un semnal de alarmă privind faptul că măsurile bugetare luate în prezent vor avea vaste implicații negative în viitor. Faptul că educația nu reprezintă o prioritate în România va aduce prejudicii economice, sociale și culturale pentru generațiile ce vor urma. Consiliul Național al Elevilor solicită Comisiei de Buget și Finanțe din cadrul Senatului României să ia aceste lucruri în calcul și să acorde aviz favorabil inițiativei legislative.
Conform rapoartelor realizate de UNICEF, România se situează pe locul întâi când vine vorba de abandon școlar. Unul din cinci elevi renunță la studii, principalul motiv fiind sărăcia. Este o cifră alarmantă datorată în mare parte finanțării precare a sistemului de învățământ. În acest ritm, obiectivele naționale pe care le are țara noastra pana în 2020, de a reduce procentul abandonului școlar la 11%, dar și de a suporta și întreține un învățământ obligatoriu de douăsprezece clase, nu vor avea nicio finalitate.
Consiliul Național al Elevilor va continua să marșeze pentru respectarea drepturilor elevilor navetiști și are intenția să publice un raport privind respectarea acestor drepturi în România. (Consiliul Naţional al Elevilor)
Despre Consiliul Naţional al Elevilor
Consiliul Naţional al Elevilor din România a fost înfiinţat în baza OMECT nr. 2782/2007. În prezent, Consiliul Elevilor funcţionează în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin de ministru nr.4247 din 26.06.2010. Consiliile Elevilor sunt singurele structuri care apără interesele elevilor la nivel local şi naţional, promotori ai dezvoltării climatului şcolar, dar şi un cadru de dezvoltare, de educaţie civică autentică şi de formare a unor cetăţeni responsabili. Consiliul Naţional al Elevilor este structura care reprezintă în prezent peste 3.200.000 de elevi din România, fiind un factor important al democratizării şcolii și încurajării relaţiei de parteneriat profesor-elev. Prin intermediul acestui cadru de organizare, elevii îşi pot alege reprezentanţii pe baza principiului legitimităţii, pot formula puncte de vedere specifice lor şi pot elabora propuneri pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şcolare.