Caracatiţa Fundaţiei Ecologice Green (FEG) Iaşi, care aparţine familiei deputatului Anghel Stanciu s-a împiedicat de justiţia din Neamţ. Procesul a durat 4 ani şi, în primă fază, FEG a ieşit sub scut din sala de judecată, pentru ca abia după rejudecare să piardă lupta. Mai întâi trebuie să precizăm că FEG a făcut primii paşi, timid, prin anii 2000 la Iaşi, pentru ca ulterior să se întindă în toată ţara, pe mai multe paliere: reconversie profesională (10 proiecte POSDRU numai din 2009 încoace, adică 4 milioane de euro) şi şcoli postliceale, care s-au dovedit extrem de palide ca rezultate, motiv pentru care mulţi cursanţi s-au retras, în timp, de la şcolile FEG. Nu oricum, ci contra unei taxe de 4 milioane de lei vechi fără plata căreia conducerea a refuzat să le elibereze foile matricole, lucru care a provocat numeroase scandaluri. Şi pentru ca peisajul “educaţional” să fie complet, FEG a fost implicată şi într-un scandal cu diplome false, eliberate contra cost unor cursanţi care nu călcaseră pe la şcoală şi nu aveau calificare în meseriile respective.
Conform presei ieşene, deputatul Anghel Stanciu este acţionar în 4 companii şi mai multe fundaţii şi asociaţii. Prin Fundaţia Ecologică “Green Education”, a primit, în 2011, de la Agenţia Naţională pentru Romi, 3 contracte în valoare totală de 62.000 lei.
De asemenea, Fundaţia Ecologică “Green” Iaşi, condusă de soţia deputatului, a primit 7 contracte cu bani europeni de la OIR POSTRU Nord Est şi AJOFM Vaslui în valoare de peste 10 milioane lei şi două contracte de la Primăria comunei Movileni, în valoare de 38.000 lei, reprezentând prestări servicii.
În declaraţia de interese, Anghel Stanciu a mai trecut 4 contracte de finanţare prin Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, semnate la sfârşitul anului 2011, în valoare de 130.000 lei.
Relaţii incorecte şi practici abuzive
În februarie 2010, FEG a anunţat cursuri de formare profesională a adulţilor în contabilitate, la Piatra Neamţ. Conform regulamentului, pentru ca acest curs să aibă loc trebuia un număr minim de înscrişi, şi anume 14. Nu s-a reuşit decât adunarea a 10 oameni, aşa încât cursul nu s-a mai ţinut. “Regulile” FEG, datorită cărora s-a adunat ban cu ban, s-au aplicat şi la Piatra Neamţ. În sensul că celor 10 potenţiali cursanţi nu li s-a restituit taxa de înscriere de 50 de lei, deşi ei nu aveau nicio vină în faptul că formarea lor profesională nu a mai fost posibilă. Din 10 persoane, o singură femeie s-a scandalizat şi a făcut reclamaţie la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Neamţ. Inspectorii au făcut verificări şi au aplicat FEG două avertismente şi o amendă de 3.000 de lei, dar au fost acţionaţi în instanţă.
După rejudecare şi recurs Tribunalul Neamţ a decis să menţină a doua hotărâre a Judecătoriei Piatra Neamţ, instanţă care a stabilit că FEG “în calitate de prestator de servicii a încălcat prevederile art. 9 din OG nr. 21/1992 care se referă la obligativitatea operatorilor economici să se comporte în mod corect în relaţiile cu consumatorii şi să nu folosească practici comerciale abuzive. (…) În concluzie, s-a reţinut că operatorul economic, în calitate de prestator de servicii, a avut un comportament incorect în relaţia cu reclamanta”.
În aceeaşi sentinţă se mai menţionează că FEG nu avea autorizaţie de funcţionare pentru punctul de la Piatra Neamţ. În faţa instanţei, reprezentanţii fundaţiei au susţinut că femeia a avut un comportament “ostil” faţă de personal, în sensul că a rupt cererea de retragere şi a refuzat să primească banii. Probabil este declaraţia şablon folosită la procesele din toată Moldova. Puţine ca număr, pentru că puţini oameni sunt atât de hotărâţi încât să bată drumurile 4 ani la judecată pentru 50 de lei, de exemplu. Şi din astfel de renunţări s-a construit imperiul FEG, care a decăzut, însă, odată cu faima şi acum e mai mult un fel de şandrama.
Cristina MIRCEA
