* 2 august 2006 – A murit, la Piatra Neamţ, poetul Ion Cârnu. Născut la 19 decembrie 1947 în satul Borniş, comuna Dragomireşti, Ion Cârnu face şcoala primară în satul său natal după care se pregăteşte în meseria de operator chimist la Grupul şcolar de chimie Piatra Neamţ. Cu un talent înnăscut, Ion Cârnu s-a afirmat de tânăr în poezie, scrierile sale fiind găzduite de presa vremii, inclusiv de cele mai prestigioase reviste literare din ţară. A participat la activitatea cenaclurilor literare din Piatra Neamţ, în calitate de membru al acestora sau invitat de onoare. Cu prilejul concursurilor literare din ţară a obţinut, alături de colegii săi nemţeni întru poezie, prestigioase premii naţionale. Ion Cârnu a debutat în presa literară în anul 1969, în revista “Ateneu” de la Bacău, iar editorial relativ târziu, în anul 1985, prin apariţia într-un volum colectiv a grupajului de versuri „Olimpiada mugurilor”, la editura Junimea din Iaşi, grupaj bine primit de critica literară a vremii, după care a publicat încă alte volume de poezie precum „Pasăre şi delfin” – editura Congalpress Bacău, „Zbori la mine, primăvară” – editura Panteon, dar şi cărţi cu valoare documentară precum „Satul din univers” (monografie), „Caragiale în Neamţ”, „Drumuri eminesciene – itinerarii în Neamţ”, ultimele trei apariţii la editura Nona din Piatra Neamţ.
* 2 august 1878 – S-a născut Constantin C. Braieski la Roman, în familia lui Constantin Brăescu, aghiotant al lui Alexandru Ioan Cuza (d. 8. 11. 1951). A absolvit Facultatea de Drept (Bucureşti), concomitent şi Conservatorul de Muzică şi Declamaţie (cl. C. I. Nottara). Secretar literar la Teatrul Naţional. Doctor în drept (Paris). De mai multe ori deputat şi senator, primar general al capitalei (1938). Debut, în Revista „Lumea Veche” (1896) cu o epigramă, pseudonim Costache Aristol. Colaborări (poezie, proză, cronici, note de călătorie, publicistică: „Propaganda”, „Moş Teacă”, „Evenimentul”, „România Jună”, „Dreptatea”, „Adevărul”, „Litere şi Arte”, „Moftul Român”, „Zeflemeaua” ş.a. A scos Revista „Zig-Zag” (1901-1902) şi a condus Ziarul „Semnalul” (Râmnicu-Sărat, 1909-1911). Cărţi: „Arta şi şcoala dramatică” (1901), „Epigrame”, (pref. dr. V. A. Urechia, 1913); „Mircea” (1918).
* 2 august 1891 – n. Mihail Jora, la Roman (d. 10. 05. 1971, Bucureşti), compozitor şi dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române.
* 4 august 1889 – A murit, la Văratec, Veronica Micle (n.1850).
* 4 august 1931 – S-a născut criticul literar Nicolae Ciobanu, la Băluşeşti, Girov Neamţ (d. 27. 11. 1987, Bucureşti). Studii: Facultatea de Filologie din Bucureşti. După absolvire a lucrat în redacţia Revistei „Scrisul bănăţean” din Timişoara, apoi profesor într-un sat din Dâmboviţa (1960-1962), după care va reveni în redacţia de la Timişoara, unde va intra şi ca asistent, apoi lector la Universitate. Pleacă la Bucureşti (1968), la TVR, apoi redactor la „Luceafărul” (1971) şi director al Muzeului Literaturii Române (din 1985). Doctor în filologie (1971). A debutat în „Gazeta literară” (1956). A colaborat la aproape toate revistele literare din ţară, susţinând şi rubricile: „Cronica literară”, „Retrospective”, „Cartea de debut”. Debutat editorial: studiul „Nuvela şi povestirea contemporană” (1967). Cărţi: „Ionel Teodoreanu. Viaţa şi opera” (1970); „Panoramic” (1972); „Critica în prima instanţă” (1974); „Incursiuni critice”(1975); „Însemne ale modernităţii” (1977-1979); „Întâlnire cu opera” (1982); „Eminescu. Structurile fantasticului narativ” (1984); „Între imaginar şi fantastic în proza românească”.
* 5 august 1922 – S-a născut Marin Preda, la Siliştea Gumeşti (Teleorman) în familie de ţărani (d. 5 august 1980). A fost un academician, nuvelist, romancier, scriitor și director de editură. Se prezintă la Școala Normală din Câmpulung-Muscel, dar este respins la vizita medicală din cauza miopiei. Tatăl intenționează acum să-l dea la o școală de meserii. Intervine însă salvator librarul Constantin Păun din Miroși, de la care elevul Marin Preda își procura cărți, și îl duce la Școala Normală din Abrud, unde reușește la examenul de bursă cu nota 10. La sfârșitul anului școlar 1940-1941 (urmat și cu ajutorul directorului școlii), susține examenul de capacitate, însă datorită greutăților materiale se hotărăște să renunțe la școală. Între 1943-1945 este luat în armată, experiență descrisă în operele de mai târziu, în romanele “Viața ca o pradă” și “Delirul”. În 1945 devine corector la ziarul „România liberă”. Pe 16 mai 1980 moare la vila de creație a scriitorilor de la Mogoşoaia. Era directorul Editurii “Cartea Românească”. Fratele scriitorului, Saie, crede că a fost asasinat de Securitate, dar probele ar fi dispărut. Familia sa este convinsă că moartea sa fulgerătoare are o legătură cu publicarea romanului “Cel mai iubit dintre pământeni” și a survenit în condiții oculte. În ultimii cinci ani de viață a fost mentor și prieten literar al lui Cezar Ivănescu. Între romanele sale mai importante sunt: “Moromeții”, “Imposibila întoarcere”, “Marele singuratic”, “Întâlnirea din pământuri”, “Delirul”, “Viața ca o pradă”, “Cel mai iubit dintre pământeni”.
* 6 august 1941 – S-a născut poetul Cezar Ivănescu, la Bârlad. S-a afirmat ca poet,dramaturg, traducător şi director al Editurii Junimea Iaşi. De-a lungul vieţii a publicat mai multe volume de poezie (Rod, Rod III, Rod IV, Muzeon, La Baaad, Fragmente de Muzeon, Rosarium, Doina, Sutrele muţeniei, Poeme etc) şi proză documentară (Pentru Marin Preda, Timpul asasinilor), a tradus numeroase cărţi, toate apreciate la nivel naţional. El este poetul naţional care a vorbit pentru prima oară în public şi în presa literară despre Şcoala de poezie de la Neamţ, în anii ’80, atunci când membrii grupării poetice de la noi au început să publice în presa literară, dar fără a avea volume proprii tipărite. Cezar Ivanescu a facut greva foamei în anii ’60, ca student în Iași, al Facultății de Filologie în semn de protest pentru ca a fost exmatriculat din facultate și exclus din Cenaclul Facultății de Filologie, pentru că a citit câteva poeme cumplite, anticomuniste și antisistem. A mai făcut greva foamei în 1983 în redacția revistei “Luceafărul” în semn de protest împotriva cenzurii comuniste care-i pregătea pentru a fi topită cartea de poeme “Doina”. A făcut din nou, 7 zile greva foamei în 1986, până când a fost spitalizat în stare critică la Spitalul de Urgență Floresca din București, în pragul morții, avînd o greutate de doar 45 kg, în semn de protest împotriva autorităților comuniste care i-au interzis “Cenaclul Numele Poetului”. A făcut greva foamei și în 5 ianuarie 1990 în semn de protest pentru faptul că Mircea Dinescu, președintele Uniunii Scriitorilor, i-a desfăcut contractul de muncă. A decedat în aprilie 2008, la Bucureşti.
* 6 august 1895 – Se naşte Juliu Niţulescu, la Piatra Neamţ (d. 23. 04. 1975, Iaşi). Studii: şcoala primară în oraşul natal, apoi Liceul „Gh. R. Codreanu” din Bârlad, Facultatea de Medicină, Iaşi. Stagii ştiinţifice la Baltimore şi Boston cu o bursă Rokefeller (1927-1929). Membru corespondent (1948) şi titular (1955) al Academiei Române, al mai multor societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate.
* 6 august 1916 – S-a născut Euschius-Emanoil Florens la Păstrăveni, Neamţ (d. 6. 10. 1986, Târgu Frumos). Poet, pictor, jurnalist, redactor la revistele „Lumina”, „Mioriţa”, „Orizonturi”, „Peisaj”, „Analele Romanului”. Scrieri: „Denii” (eseuri), „Apelul visului” ş.a.
* 8 august 1819 – S-a născut Ioan Poni, la Roman (d. 8. 11. 1853, Iaşi). Poet, traducător, actor. Studii: particulare în oraşul natal, Academia Mihăileană şi Conservatorul Filarmonic-Dramatic, Iaşi, şcoala de declamaţie a lui Matei Milo. A jucat în trupa lui C. Caragiali, la Teatrul de Varietăţi şi la Teatrul Mare din Copou. A colaborat la presa vremii: „Spicuitorul moldo-român”, „Albina românească”, „Zimbrul”, „Almanah pentru români”, „Almanah de petrecere pentru moldo-români”. A publicat poezii şi a tradus, mai ales piese de teatru.
* 8 august 1907 – S-a născut Gheorghe I. Cartianu, la Borca, Neamţ (d. 26 iunie 1982, Bucureşti). Inginer, prof. univ. dr. docent (1970), membru corespondent al Academiei (1964). Absolvent de onoare al Liceului „Regele Ferdinand” din Bacău (1926). Facultatea de Electronică şi Facultatea de Matematică. Inginer la Societatea de Radiodifuziune Română (1933-1934). Creator de şcoală în domeniul radiocomunicaţiilor. Cărţi: „Modulaţia de frecvenţă” (1958); „Bazele radiotehniei” (1962); „Analiza şi sinteza circuitelor electrice” (1972); „Sinteza în domeniul frecvenţei” (1974); „Semnale, circuite, sisteme” (1980).
