În casa construită cândva în perioada 1775-1830, de bunicii din partea mamei compozitorului, preotul Ioan Cosmovici şi soţia Zenovia Vogoride, descendentă a unei vechi familii boiereşti din Moldova, s-a născut în anul 1839, Maria Cosmovici, devenită Enescu. Tot acolo, mama lui George Enescu a şi murit, în martie 1909. Din familia mamei compozitorului, neamul Cosmovicilor, se ridicaseră oameni de mare valoare şi renume, care au contribuit la dezvoltarea culturii şi ştiinţelor în România. Leon, fratele Mariei, avea să devină renumitul biolog Dr. Leon Cosmovici, licenţiat al Universităţii Sorbona, eminent profesor al Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, fondatorul învăţământului de fiziologie animală din România, tatăl pictorului Jean Cosmovici și al compozitorului Alexandru Cosmovici. Preotul Ioan Cosmovici cânta la pian şi la chitară, un lucru rar în acele vremuri, şi a adus în casa din Mihăileni vechiul pian al familiei Vogoride, pe care învăţase să cânte în copilărie Maria, şi pe clapele căruia a pus mâna pentru prima dată şi George Enescu. Astfel a învăţat tainele partiturilor. Ioan Cosmovici a transmis pasiunea pentru muzică şi fiicei sale Maria, care a primit o educaţie aleasă, cu studii liceale făcute la Cernăuţi, cultivându-i firea foarte muzicală. În casa de la Mihăileni, tatăl şi fiica au luat lecţii de muzică de la profesori din Cernăuţi, ambii devenind adevăraţi virtuozi ai pianului.
Şi George Cosmovici, văr primar al Mariei, avea studii muzicale, făcute la Dresda. Era un compozitor de succes în epocă. Compunea muzică instrumentală, de cameră şi vocală, multe dintre lieduri pe versurile reginei-poete Carmen Sylva, cu care avea o relaţie apropiată. Fiica lui George Cosmovici, Maria, a studiat compoziţia la Paris şi avea să devină o pianistă de mare talent. Verişoara Matilda, fiica unchiului Leon, a studiat pianul la Viena, devenind tot pianistă, iar mai târziu soţia compozitorului Alexandru Zirra. Alexandru Cosmovici, fratele Matildei şi vărul primar al lui Enescu, avea să studieze la Iaşi, Milano şi Paris, devenind compozitor şi muzicolog. Dar şi bunicul lui Enescu dinspre tată, preotul Gheorghe, avea talente muzicale şi o foarte bună voce de tenor, vestită prin părţile locului, pe care o moştenise şi tatăl compozitorului. Costache Enescu era învătător, dirijor de cor, cânta la vioară. Împreună cu soţia sa dădea adevărate concerte în casa de la Mihăileni – el la vioară, iar Maria acompania la pian sau chitară. După despărţirea părinţilor, Costache, tatăl lui George, a rămas la Cracalia, iar Maria, mama sa, în casa de la Mihăileni. Aici a crescut micul George, alintat cu numele Jurjac, şi aici venea în toate vacanţele petrecute în România. Copilăria de poveste la Mihăileni avea să fie sursă de inspiraţie pentru Enescu. Avea să compună aici multe dintre operele sale.
Casa George Enescu a ajuns în atentia opiniei publice în 2012, când pianista Raluca Ştirbăţ – preşedinta Societăţii Internaţionale George Enescu din Viena (originară din Iaşi, pianista trăieşte de ani la Viena) – a iniţiat în presa din Europa o campanie de conştientizare a situaţiei dramatice în care se găseşte casa din Mihăileni şi a militat pentru clasarea clădirii şi transformarea ei în muzeu. În iunie 2014, Ordinul Arhitecților din România, alături de Fundaţia Pro Patrimonio, cu sprijinul autorităţilor şi comunităţii locale, a intervenit de urgenţă pentru protejarea casei. În continuare, se urmăreşte restaurarea completă şi valorificarea potenţialului memorial al imobilului, care va fi transformat într-un centru educaţional muzical. Anul acesta, tradiţionala campanie socială care însoţeşte fiecare ediţie a Turneelor Stradivarius, susţinute de violistul Alexandru Tomescu şi celebra sa vioară Stradivarius Elder, este dedicată strângerii bugetului necesar, aproximativ 30.000 de euro, pentru terminarea restaurării şi pentru deschiderea unui centru cultural care să ofere celor din zonă, şi în special copiilor, o alternativă culturală viabilă.
Surse: fundatiaenescu.ro georgeenescu.ro