”Sunt discuții acum privind majorarea prețului la apă. Compania, firesc, are interesul de a-și asigura sursa financiară pentru acoperirea costurilor. Mai puțin de înțeles mi se pare drumul pe care l-au ales cei de acolo. Din datele existente la dispoziția noastră, consider că se poate obține o economie importantă dacă se acționează asupra două chestiuni foarte importante. În primul rând, organigrama este extrem de încărcată acolo – s-a ajuns ca, la Roman, de exemplu, să fie mai mulți angajați decât atunci când exista societatea de sine stătătoare. În al doilea rând, e vorba de eficiența cheltuirii banului în cadrul societății. Consiliul de Administrație are contracte foarte bine făcute. Nu-i o problemă, dar precizez că eu îi consider răspunzători pentru tot ce face compania. Consiliul de Administrație conduce societatea; ei susțin managerul și echipa! Nu este o acuză, ci doar o precizare: ei chiar răspund.
Nu s-a acționat cu eficiență în rezolvarea problemelor punctuale.
Societatea are, de asemenea, probleme cu încasările. Nu mai stau să dezvolt acum banii de recuperat de la societăți care nici nu mai există, dar aceste lucruri grevează compania în ansamblu. Obții venituri, pe hârtie obții și profit, dar când te scutură cineva te trezești că stai bine cu facturarea și cu plata TVA și nu mai ai de unde încasa. Te înscrii la masa credală, obții un zero virgulă ceva… și ce-ai făcut?
Soluții sunt și sunt arhicunoscute. Ele trebuiau puse în aplicare de ani de zile. Contorizarea individuală ar fi o soluție ideală pentru consumatori, că omul ar plăti cât consumă, iar dacă n-ar plăti ar putea fi debranșat doar el, fără a se mai crea probleme sociale sau de sănătate publică. Contorizarea individuală ar fi însă o problemă pentru companie, că pierderile ar fi și mai mari și nimeni nu le-ar plăti!, a declarat Constantin Iacoban.
Dacă la toate acestea mai adăugăm și problemele generate de programul european care gâfâie, lucrurile parcă încep să prindă contur.
Dana Ostahie