În județul Neamț, potrivit șefului Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Neamț, Ioan Popescu, numărul contractelor de voluntariat nu este cunoscut. Motivul ar fi acela că nu există o legislație care să impună înregistrarea contractelor la ITM.
„Nu avem cum să știm câte contracte de voluntariat sunt în județul Neamț, deoarece acestea nu trebuie înregistrate la noi (ITM – n.r.). Ele rămân la beneficiar și la voluntar. Știu că propunerea de a recunoaște voluntariatul ca experiență profesională a trecut de Camera Deputaților, dar până când nu văd legea că a intrat în vigoare nu pot să spun prea multe. Probabil că în momentul în care va fi lege, contractele de voluntariat vor fi înregistrate la ITM”, a spus Ioan Popescu.
Pentru a înțelege cât de mult cântărește legea voluntariatului pentru tinerii care își caută pentru prima dată un loc de muncă, am apelat la cunoștințele Șefului Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă, dar acesta a refuzat să facă prea multe comentarii.
„Nu discut despre asta. Contractele de voluntariat se înregistrează la ITM. Dacă o fi, vorbim prin purtătorul de cuvânt”, a spus Daniel Chirilă. De altfel, dincolo de ce ar putea să spună domnul Chirilă sau purtătorul de cuvânt al AJOFM, contractul de voluntariat, potrivit Legii nr. 195/2001 (Legea voluntariatului), „se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstreaza în mod obligatoriu în evidența persoanei juridice”.
Contractul de voluntariat, în forma lui actuală apare ca o convenţie încheiată între un voluntar şi organizaţia care beneficiază de serviciile voluntarului.
Între virtute și interes
La Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, în momentul de față există 38 de voluntari, cu contract. Cei mai mulți sunt asistenți cu diplome care nu au profesat niciodată. Motivul invocat de aceștia pentru care au ales voluntariatul nu are legătură neapărat cu omenia și cu simțul civic ci, mai mult, cu necesitatea de a-și consolida cunoștințele practice din domeniu.
La unitățile de învățământ situația este alta. Cele mai multe școli, potrivit inspectorului Ionela Meda Știrbu, din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Neamț, nu raportează toate activitățile de voluntariat.
„În cadrul Strategiei Naționale de Acțiune Comunitară există mai multe școli care au intreprins activități de voluntariat, însă nu toate au raportat. În anul 2012-2013, 31 de școli au raportat că au avut acțiuni de voluntariat cu alte unități școlare, ONG-uri sau alte structuri. Câteva sunt cu tradiție, dar tendința este aceea de implicare tot mai activă în rândul elevilor, aceștia fiind receptivi la astfel de inițiative”, a spus inspectorul Ionela Meda Știrbu.
În cazul copiilor, voluntariatul se desfășoară cu acordul și cu semnătura părinților, dar inspectorul școlar spune că a luat această măsură pentru a preîntâmpina alte probleme.
“Pentru minori am făcut un formular prin care părintele/reprezentantul legal al copilului este informat și poate să-și dea acordul pentru activitățile de voluntariat pe care urmează să le facă elevii. Sunt măsuri preventive, dar nu există un contract în acest sens”, a spus Ionela Meda Știrbu.
Totuși, așa cum spun elevii, acțiunile de voluntariat nu sunt lipsite de beneficii. O parte din cei care intenționează să urmeze studii în afara granițelor știu că un certificat de voluntariat poate însemna o recomandare importantă.
Primul pas pentru dezvoltarea profesională
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, marţi, 27 mai, cu majoritate – 302 voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” şi o abţinere – proiectul de lege care reglementează activitatea de voluntariat în România. Proiectul de lege care a fost adoptat şi de Senat în luna februarie 2014. Legea este organică, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Legea mai prevede că organizaţia gazdă va elibera, la cererea voluntarului, un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Totodată, voluntariatul va fi recunoscut ca experienţă profesională. În acest context, reprezentanții Asociației Tinerilor pentru România că legea adoptată în Parlamentul României este un act de normalitate.
„Ceea ce a făcut Parlamentul este un act de normalitate. În țările occidentale un asemenea act normativ se aplică de foarte mulți ani, iar tinerii nu au întâmpinat dificultăți la angajare din cauza lipsei experienței. Un tânăr, după absolvire sau chiar în timpul anilor de studii, este normal să înceapă de undeva, iar voluntariatul reprezintă primul și cel mai important pas pentru dezvoltarea lui profesională”, afirmă drd. Tănase Tasențe, vicepreședintele și purtătorul de cuvânt al Asociației Tinerilor pentru România.
Marian TEODOROF
