Coroana de aur a Moldovei – cum a fost denumită urbea de la poalele Pietricicăi de către bardul de la Mirceşti, poetul Vasile Alecsandri, la 1869 – a avut onoarea de a găzdui în sala teatrului comunal mai multe trupe teatrale cu o mare diversitate de piese sau spectacole de revistă, în special din Bucureşti, aşa cum rezultă din documentele, presa şi memorialistica vremii din primul deceniu al secolului al XX-lea.
Astfel, în aşezarea reşedinţă de judeţ a fostului şi actualului judeţ Neamţ, care avea la începutul deceniului amintit aproximativ 18.000 locuitori, a poposit la 1 februarie 1908 trupa de la Teatrul Vesel din capitala României, piesa Teoria Cocoşului. Tot în această lună, pe 20 februarie, actorii teatrului bucureştean Regina Maria încânta spectatorii pietreni cu lucrarea Stăpâna de la Paz iar la sfârşitul acestei luni, actriţa Nataliţa Pavelescu va da o reprezentaţiune cu piesa Raiul.
În următoarele perioade ale anului în discuţie domnii N. Rebega şi Titi Botez, artişti din Bucureşti au organizat un spectacol teatral cu comedia muzicală de revistă De la munte la mare; d-nul Ion Stănescu a organizat un spectacol teatral cu piesele Fustele de la minister (este în realitate şi în zilele noastre) şi Casa cu stafii (farsa în trei acte de d-nul Victor Stănescu); Teatrul Naţional din oraşul de pe malul Dâmboviţei a prezentat spectacolul cu piesa Ion al Vadanei, comedie în trei acte de N. Kiriţescu; din aceeaşi localitate Teatrul Comedia a prezentat spectacolul cu piesa Ionescu G. Maria şi exemplele ar putea continua.
Aşadar, câteva aspecte privind atracţia artiştilor şi teatrelor bucureştene pentru această zonă moldavă avându-se în vedere conform documentelor timpului, pasiunea melomanilor pietreni pentru acest gen de spectacole. Menţionăm că tradiţia va continua şi în anii deceniului următor, inclusiv în anii primului război mondial, când în afară de trupele teatrale în refugiu în această parte de ţară, din Bucureşti, Craiova, Ploieşti, dar şi din Iaşi, au concertat şi muzicieni de renume, printre care la loc de frunte s-a situat marele muzician roman George Enescu (un mare iubitor al frumuseţilor naturale locale) atât în rândul iubitorilor de muzică în general, dar şi la capul răniţilor din spitalele militare organizate ca urmare a luptelor grele din Moldova în vara anului 1917. (Prof. Gheorghe RADU)
