0:00

112 – un soi de reţea de socializare

  •  „Până ajunge la un salvamontist, accidentatul discută cu 4 jandarmi, 3 pompieri, 2 de la ambulanţă, eventual şi vreun poliţist şi toţi îl întreabă dacă este bine”, a declarat Raul Papalicef
  •  salvamontiştii nu sunt incluşi în sistemul unic de urgenţă 112, dar sunt puşi pe „ascultare” când cineva anunţă un incident montan

De 10 ani, de când funcţionează Serviciul 112 în România, nimeni nu a făcut nimic pentru ca salvatorii montani să fie incluşi în categoria echipajelor de intervenţie. Şi acum, pe site-ul 112, figurează doar Ambulanţa, Poliţia, IGSU, Jandarmeria Română şi SMURD. În schimb, salvamontiştii sunt puşi pe „ascultare”, adică aud toate convorbirile dintre cei care apelează numărul de urgenţă şi cei care le răspund.

Şeful Salvamont, în şedinţă cu Arafat, ZCH NEWS - sursa ta de informații

„Când s-a înfiinţat serviciul, poliţia, pompierii şi jandarmii s-au strâns şi au discutat despre tipurile de accidente”, ne-a declarat Raul Papalicef, şeful Serviciului Salvamont Neamţ. „După ce au trecut de atacurile de insecte – pe care nu ştiau cui să le dea şi până la urmă le-au atribuit jandarmilor, şi-au amintit că există accidente montane şi au făcut o clasificare după criterii care nu sunt clare nimănui”.

Indexul de evenimente după care este informat Dispeceratul Naţional Salvamont cuprinde, în categoria accidente montane, avalanşele şi căderile de la înălţime – pentru care sunt anunţaţi jandarmii, accidentele cu victime pentru care sunt anunţaţi pompierii şi persoanele blocate sau rătăcite în cazul cărora sunt alertaţi tot jandarmii.

„Căderile de la înălţime, dintr-un perete stâncos de exemplu, sunt cert cu victime, nu există să cazi şi să nu ai măcar traumatisme, aşa că din start clasificarea asta e făcută prost”, spune Raul Papalicef. „Lucrurile trebuie puse la punct pentru că se pierde timp, tot plimbând apelul de la un serviciu de intervenţie la altul. Trebuie să se stabilească foarte clar cine şi în ce situaţii intervine, cine conduce o operaţiune în cazul unui accident colectiv şi cine îşi asumă responsabilitatea. Deocamdată lucrurile stau cam aşa. Sună un om care şi-a rupt picioarele la cascada Duruitoarea şi, fiind cădere, este direcţionat către ISU. Vorbeşte cu pompierii care iau datele, după care este direcţionat către jandarmeria montană, ambulanţă şi, eventual, şeful de post de la Ceahlău. Cine este în Dispeceratul Salvamont aude convorbirile şi se cruceşte. Ceva de genul «Unde sunteţi?», «Păi în zona cutare, pe traseul cutare», răspunde rănitul. Urmează tăcere. Jandarmul sau pompierul îşi imaginează cam pe unde ar fi, dar nici unul nu ştie muntele şi atunci exclamă «Aha!». După care urmează întrebarea standard «Sunteţi bine?», fiind evident că un om care are picioarele rupte în general nu e prea bine şi nu sună la 112. Peste 20 de minute, o jumătate de oră sau chiar o oră, dacă mai are baterie la telefon şi putere să vorbească, rănitul ajunge în sfârşit să ia legătura şi cu un salvator montan. Prin dispeceratul de la Braşov, pentru că acolo funcţionează. Şi mai este un aspect. Fiecare serviciu de intervenţie are staţiile de emisie-recepţie pe frecvenţa lui. Între noi, nu putem vorbi decât pe telefonul mobil, iar dacă ajungem într-o zonă fără semnal s-a terminat comunicarea”.

Problemele au ajuns pe masa lui Ponta

Acum două săptămâni, mai mulţi şefi de servicii Salvamont din ţară şi şeful IGSU au avut o întâlnire cu Raed Arafat, căruia i-au explicat toate lucrurile care trebuie puse la punct. Întrunirea a durat circa trei ore, iar problemele au fost puse pe hârtie şi trimise primului ministru. Salvamontiştii au cerut, în primul rând, recunoaşterea componenței de salvare montană ca activitate de serviciu de urgenţă şi includerea ei în SNUAU-112.

Totodată au făcut o altă clasificare a accidentului montan, în care au inclus victimele pe traseele turistice, pe domeniile schiabile, în avalanşe şi în mediul subteran speologic, şi separat persoanele rătăcite sau blocate şi decedaţii. Salvatorii montani au cerut, de asemenea, stabilirea situaţiilor în care structurile salvamont acţionează ca primă forţă de răspuns şi a situaţiilor în care acţionează ca forţă de sprijin a altor instituţii; şi includerea serviciilor publice salvamont în comitetele locale/judeţene de urgenţă.

Cristina MIRCEA

Articolul precedentOare peste Ozana nu se pune șăf de la pesedeu?
Articolul următorVictoria grătarului 2 mai – zi liberă cu învoire de la Ponta