Cazul doctoriţei Camelia Smicală a adunat câteva zeci de persoane, duminică, 21 mai, în faţă Ambasadei Finlandei din Bucureşti. Acestea au protestat faţă de modul în care a fost gestionat cazul de către autorităţile române, cărora manifestanţii le-au solicitat mai multă implicare. Proteste s-au desfăşurat şi la Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Botoşani sau Braşov.

„Este începutul unui şir de proteste, pe care suntem pregătiţi să le facem în România şi chiar şi în străinătate. Copiii sunt într-o situaţie disperată. Ambasada Finlandei în România nu dă dovadă de înţelegere. Dimpotrivă, încearcă să boicoteze orice formă de dialog. De asemenea, Ambasada României din Finlanda nu a reuşit să intre în contact cu cei doi copii, nici măcar telefonic. Nu îi vom lăsa pe aceşti copii până nu vor ajunge din nou acasă, de unde au fost luaţi”, a declarat Victor Roncea, reprezentant al Asociaţiei “Civic Media”, pentru Active News.

„Observăm o lipsă totală de implicare a autorităţilor române în a apăra drepturile cetăţenilor români aflaţi oriunde în lume. Condamnăm autorităţile finlandeze pentru modul barbar în care s-au ocupat de cazul Cameliei Smicală. I-au luat copiii şi au şi condamnat-o la 6 luni cu suspendare, pentru defăimare, doar pentru că şi-a apărat copiii”, a precizat şi Doru-Petrişor Coliu, deputat PMP de diaspora, pentru aceeaşi sursă.

Comunicat MAE: „Au cetăţenie finlandeză”

În replică, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat de presă în care a detaliat demersurile derulate în acest caz. „Ambasada României la Helsinki a solicitat date privind dosarul întocmit de serviciile sociale  finlandeze, care au dus la măsura instituționalizării celor doi minori, însă autoritățile finlandeze au precizat că, în conformitate cu legislaţia finlandeză, nu pot furniza astfel de informații, toate detaliile din dosar fiind confidenţiale. De asemenea, misiunea diplomatică română la Helsinki a solicitat inclusiv dreptul de a-i vizita pe cei doi minori. Solicitarea de vizită a consulului a fost respinsă însă de autoritățile finlandeze, care au invocat interesul superior al minorilor. Totodată, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție a transmis în luna iunie 2016 o solicitare de repatriere a celor doi copii, în vederea integrării în familia biologică extinsă din România prin încredinţarea lor spre creştere şi educare bunicilor materni. Solicitarea a fost înaintată pe cale oficială de Ambasada României la Helsinki către autoritățile finlandeze, care nu au dat curs însă acestei solicitări, prevalându-se de competenţa jurisdicţională exclusivă a instanţelor finlandeze, în conformitate cu normele de drept european în materie”, potrivit MAE.

Mai mult, zice MAE, „atât doamna Camelia Jalaskoski, cât şi ambii minori rezultaţi din căsătoria încheiată în Finlanda deţin dublă cetăţenie, română şi finlandeză, şi au domiciliul pe teritoriul Finlandei. Din perspectiva autorităţilor finlandeze, cetăţenia efectivă atât a mamei, cât şi a minorilor, este cea finlandeză, care prevalează în raport cu cetățenia română”. (ZCH NEWS; FOTO: Radu Tuţă – Agerpres)