„Pelerin în judeţul Neamţ”
La începutul săptămânii trecute, proiectul cultural „Pelerin în judeţul Neamţ” iniţiat de Asociaţia Filateliştilor Piatra Neamţ cu sprijinul CJ Neamţ a avut o deschidere inedită: echipa de proiect împreună cu elevi cu aptitudini spre istorie şi religie din şcolile Iustin Pârvu din Poiana Teiului şi Constantin Panţiru din Grinţieş, dar şi din Pipirig (peste 30) au pornit pe drumurile şi cărările judeţului pe urmele pelerinilor de odinioară. Elevi şi profesori au pornit de la poale de Ceahlău peste Dealul Petru-Vodă spre Târgu Neamţ, zăbovind prima dată la Secu şi Sihăstria, două vechi aşezăminte monahale ale Evului Mediu. Călcând printre trandafiri, pe sub crengi de brad argintiu, puteam zice că nu e fără rost sintagma „colţ de rai”, cu atât mai mult că locurile au fost sfinţite de doi mari duhovnici ai lumii ortodoxe româneşti: părintele Ilie Cleopa şi părintele-cărturar Ioanichie Bălan. Tinerii cercetători, înarmaţi cu aparate de fotografiat şi reportofoane, au pornit apoi spre Schitul Cărbuna, aflat nu departe de Mănăstirea Neamţ, unde au primit binecuvântare şi au ascultat povestea lăcaşului şi a locurilor de la părintele stareţ Elefterie. Au fost vizitate apoi Mănăstirea Neamţ şi Schitul Vovidenia. La Schitul Procov nu s-a putut ajunge din cauza drumului nămolos şi lutos. Dar la Agapia şi Văratic s-a ajuns, cu toate că norii anunţau furtună şi sătenii spuneau că va fi prăpăd. A fost într-adevăr prăpăd, dar despre care pelerinii proiectului aveau să afle abia a doua zi. Mănăstirea Horaiţa i-a întâmpinat, la capătul unui drum asfaltat excelent, albă şi maiestuoasă, cu multele-i turnuri şi cu o catapeteasmă şi cu o pictură reînnoită superbă. N-a fost ocolită Mănăstirea („pe vechi”) „Sf. Mina”, cu o biserică înaltă, în construcţie, şi un paraclis plin de icoane. Şi la Almaş, mai tinerii sau mai bătrânii pelerini-cercetători au fost primiţi cu dangăte de clopot, cu o aşezare mirifică a mănăstirii, cu porţi şi cu uşi înalte de lemn sculptate cu măiestrie. Apropierea serii n-a mai îngăduit pelerinilor decât ajungerea la alte două mănăstiri: Bistriţa şi Pângăraţi, bătrâne ctitorii voievodale. S-au făcut sute de fotografii, s-au realizat interviuri, s-au aflat crâmpeie de istorie, s-au dezvăluit minuni de artă, dar, înainte de toate, pelerinii proiectului au „pus pomelnice”, s-au rugat, călcând pe locuri sfinţite de călugări şi de sihaştri, dar şi pe urmele unor mari voievozi şi boieri (Ştefan cel Mare, Alexandru cel Bun, Alexăndrel Vodă, Nestor Ureche, Ecaterina Cantacuzino) sau mari oameni ai culturii româneşti: Nicolae Grigorescu, Veronica Micle, Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu şi mulţi alţii. Proiectul, sprijinit de CJ Neamţ, iniţiat de Asociaţia Filateliştilor Piatra Neamţ (condusă de Viorel Nicolau şi Constantin Paţilea) este implementat de o echipă condusă de prof. Cristian Vatamanu (Şcoala Iustin Pârvu Poiana Teiului) din care fac parte prof. Vasile Răşchitor, prof. Daniel Dieaconu şi înv. Mihai Panţiru (Şcoala Constantin Panţiru Grinţieş), care îşi propune să cerceteze istoria mănăstirilor şi schiturilor nemţene şi să ofere cititorului, pe lângă cuvânt – istorie şi legendă – şi imagine: nouă (fotografii realizate în excursii) şi veche (cărţi poştale şi imagini de epocă oferite de colecţionarii asociaţiei). Se va realiza astfel un ghid care oferă itinerarii spirituale, dar şi o frescă a unei lumi demult apuse ce ni se dezvăluie prin cartea poştală veche.
Nicolae SAVA
