0:00

Potrivit Raportului anual privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene și lupta împotriva fraudei, recent dat publicității, România a raportat anul trecut 109 nereguli de natură frauduloasă în privința absorbției fondurilor europene. Ne-a depășit Italia (302 nereguli), ne urmează Bulgaria (97) și Polonia (91). Pe bani conduce Italia, după care vin polonezii, noi, grecii și germanii. Suma identificată în dreptul României se ridică la 36,5 milioane euro și pălește în fața corecțiilor financiare (penalizări): 285 de milioane de euro! Nu mai puțin de 219 milioane euro sunt în dreptul Fondului Social European din care e finanțat în primul rând teribilul sac fără fund POSDRU, adică Programul Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane. Tot în contul anului trecut, dacă iei raportările pozitive, figurează 5,5 miliarde euro ca fonduri absorbite și o contribuție de 1,5 miliarde euro la bugetul Uniunii, de unde un sold pozitiv de 4 miliarde euro. E un succes pe care fostele guvernări îl trec în dreptul lor, pentru proiecte demarate în trecut, omițând că și corecțiile financiare vin din urmă, pentru a nu mai vorbi că puțin a lipsit să ne lase moștenire toate programele operaționale blocate.

Explicația oficială pentru plata penalizărilor uriașe, oferită nu o dată de Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, trimite la proiectele aprobate anterior anului 2012. În termeni mai degrabă evazivi vorbea și vorbește despre proiecte întocmite prost, defecțiuni în înțelegrea regulilor și rea intenție din partea beneficiarilor. Când și când, constrâns de împrejurări, amintea nenorocirile de pe partea de achiziții publice. Cum România a trimis Comisiei Europene spre decontare un volum semnificativ de facturi, în ultimii doi ani, iar proiectele sunt purtătoare de corecții, spune același ministru, valoarea acestora e de la sine înțeleasă.

Privit destulă vreme cu simpatie și încurajat pe fondul unui joc bun de comunicare și transparență, ministrul Teodorovici a dat violent cu oiștea în gard când a venit vremea să își facă și să ne facă temele pentru exercițiul financiar-bugetar (perioada de programare) 2014-2020. Sprijinul politic necondiționat a contat enorm, așa că a rămas în funcție. Acum crede că a găsit o soluție împotriva corecțiilor financiare. Vrea să interzică beneficiarilor cu probleme să mai solicite fonduri de la UE. Ideea unei liste negre e veche, din vremea preaderărării, când cel puțin PHARE, ISPA și SAPARD erau pe buzele tuturor. A fost reluată, ca măsură de prevenție, după data aderării. N-a ținut. Rezistența din țară și pârghiile politice au funcționat impecabil. Ca exemplu, doar o banală prezentare cu fișe complete a campionilor POSDRU, la nivel național, dar și județean, ar tulbura incredibil de multe aranjamente strategice. Numai că, dincolo de declarații, după cum e știut, accesul la aceste informații publice nu este respectat.

Familiarizat deja cu oiștea și gardul, ministrul invocă afectarea imaginea țării „în domeniu” ca unul dintre motivele pentru implementarea listei negre. Pe altarul imaginii dureroase, n-ar fi lipsit de interes să explice viziunea sa legată de includerea autorităților administrației publice locale în listă. S-a mai jucat o dată cu focul, în toamna trecută. A încurcat estimarea valorii corecțiilor aferente perioadei 2007-2013, cu cele pentru 2009-2011, „potul” fiind de circa un miliard de euro, însă a avut grijă să anunțe iute că nu pune primarii și președinții la plată, că plătește poporul pentru ei.  Dacă se apucă de listă, atunci să vedeți cârd de primari și președinți de consilii județene la poartă la PSD.

Viorel COSMA

Articolul precedentAlianța Creștin Liberală, struțocămila PDL- PNL
Articolul următorLa polițe-nainte!