Neamț: Varianta oficială a Inspectoratului Școlar în ceea ce privește viitorul gimnaziului

Inspectoratul Școlar Județean Neamț a ajuns la momentul concluziilor în ceea ce privește dezbaterile pe marginea planului-cadru, pentru clasele de gimnaziu. Actul cu constatările și propunerile formulate, deopotrivă, de cadre didactice, directori de școli, părinți și parteneri educaționali din Neamț a fost trimis și la Ministerul Educației. Așa cum arată actul structurat pe 3 direcții (constatări, propuneri și argumente), se pot desprinde câteva idei esențiale. În urma dezbaterilor, s-a constatat, printre altele, că în oricare dintre variantele propuse de Ministerul Educației, numărul de ore destinat studiului limbii române, la clasa a V-a, va scădea cu o oră; la clasa a VIII-a se propune scoaterea limbii latine; numărul orelor de studiu pentru a doua limbă străină va fi redusă cu o oră; se propun diminuări ale orelor de istorie și geografie. În esență, așa cum reiese din documentul trimis de la Neamț la minister, părinții sunt nemulțumiți de toate cele trei variante și nu doresc creșterea numărului de ore la clase. În ceea ce privește propunerile, lista este una lungă ce scoate în evidență faptul că se dorește creșterea numărului de ore la Limba și literature română; apariția unor ore destinate pregătirii elevilor pentru Evaluarea Națională; menținerea orei de latină; înlocuirea orelor de religie ci una de predare a istoriei religiilor (care să fie predată de orice profesor); reducerea orelor de matematică. La numărul 28 al propunerilor, ultimul de altfel din această listă, se invocă păstrarea actualului plan-cadru. La toate acestea, informarea formulată de ISJ, vin și argumentele care susțin cele amintite. Până pe 7 februarie vor fi analizate toate propunerile din țară, iar până pe 10 februarie va fi validat proiectul de plan-cadru revizuit. Actul integral, puteți citi și analiza în continuare. (Marian TEODOROF)

INFORMARE privind dezbaterile variantelor de plan-cadru

 În demersul național de identificare a oportunităților educaționale pentru elevii din învățământul preuniversitar, în conformitate cu politicile educaționale promovate de MENCS, Inspectoratul Școlar Județean Neamț a declanșat dezbaterile privind propunerile de plan-cadru pentru învățământul gimnazial. Aceste dezbateri au antrenat, în egală măsură: cadre didactice, directori de școli, părinți și reprezentanți ai partenerilor educaționali.

Astfel, la nivelul unităților școlare și al centrelor de dezbatere organizate (Piatra-Neamț, Roman, Tg. Neamț, Bicaz), cei peste 3200 de participanți și-au exprimat punctul de vedere cu privire la: planul-cadru, instrument de politică educațională (relevanța planului-cadru pentru parcursul educațional al elevului și pentru organizarea timpului școlar; repere și principii de dezvoltare curriculară, criterii de elaborare a planurilor-cadru), structura planului-cadru (organizarea pe arii curriculare, raportul dintre disciplinele din trunchiul comun-curriculum la decizia școlii-opțional integrat), opțiuni pentru o variantă de plan-cadru (plan-cadru de învățământ versus profilul de formare al elevului, propuneri de îmbunătățire; argumente).

În acest context, au fost organizate și s-au desfășurat următoarele activități:
1. Dezbaterea variantelor de plan-cadru la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar, cu participarea cadrelor didactice, a directorilor de şcoli, a părinţilor şi partenerilor educaţionali.

2. Dezbaterea aspectelor referitoare la: planul-cadru, instrument de politică educaţională, structura planului-cadru, opţiuni pentru o variantă de plan-cadru în cadrul întâlnirilor, pe centre, a cadrelor didactice şi conducerilor de şcoli; au fost organizate de zbateri în următoarele centre: Colegiul Naţional Calistrat Hogaş Piatra-Neamţ, Colegiul Naţional Roman-Vodă Roman, Colegiul Naţional Ştefan cel Mare Tg. Neamţ şi Liceul Carol I Bicaz.
3. Întâlnirea cu directorii şi directorii adjuncţi ai unităţilor şcolare din Neamţ, în cadrul căreia directorii au prezentat în scris concluziile asupra dezbaterilor din şcoli.

1. Constatări

Participanţii la dezbateri au evidenţiat punctele de vedere ale colectivelor didactice din care fac parte. Prezentăm, în sinteză, principalele constatări:

1. Varianta 1 valorifică TC actual, asigură continuitatea cu planurile-cadru actuale şi, prin reducerea numărului de ore, facilitează adaptarea elevilor din ciclul primar la gimnaziu.
2. Varianta 2 întăreşte studiul ştiinţelor naturii şi al tehnologiei, prin introducerea disciplinelor fizică şi chimie în primii 2 ani de gimnaziu.
3. Varianta 3 asigură valorificarea capacităţii integratoare a disciplinelor din aria curriculară Om şi societate, reechilibrând distribuţia pe verticală a orelor alocate istoriei şi geografiei.
4. Toate cele trei variante noi de plan-cadru prevăd diminuarea numărului de ore destinat studiului limbii şi literaturii române la clasa a V-a (de la 5 ore pe săptămână la 4 ore pe săptămână).
5. La clasa a VIII-a, se propune scoaterea limbii latine ca disciplină de studiu.
6. Eliminarea studiului limbii latine de la clasa a VIII-a și eventuala păstrare a sa în ciclul liceal, la clasele de profil umanist, va face și mai dificlă înțelegerea metalimbajului din științe.
7. Numărul orelor de studiu pentru a doua limbă străină este redus cu o oră.
8. Disciplinele socio-umane „câştigă” o oră la fiecare clasă (toate variantele).
9. Orele de consiliere şi orientare nu mai apar în trunchiul comun (Varianta 2).
10. Se propune începerea studiului chimiei şi al fizicii de la clasa a V-a (Varianta 3)
11. Se propun diminuări ale numărului de ore afectat studiului istoriei şi geografiei.
12. Orele de TIC din clasele a V-a şi a VI-a sunt „continuate” de orele de educaţie tehnologică la clasele a VII-a şi a VIII-a (Varianta 1 şi Varianta 3).
13. În clasele a V-a și a VI-a, nu mai există alte discipline care să ofere elevilor o viziune asupra modului în care sunt realizate bunurile de consum și nu li se oferă posibilitatea de a-și exersa abilitățile practice.
14. Varianta 2 cuprinde 1 oră/săptămână de educație tehnologică și 1 oră/săptămână TIC. Acestea sunt necesare elevilor în egală măsură, scopurile lor fiind diferite.
15. Prin aplicarea Variantei 1 și Variantei 3 nu ar fi posibilă adaptarea elevului la realitatea din ce în ce mai tehnologizată; în toate țările europene, educația tehnologică are un rol bine conturat și se studiază la toate clasele de la nivelul învățământului secundar.
16. Prin aplicarea Variantei 1 și a Variantei 3 învățământul românesc nu dă suficient credit pregătirii sub aspect practic a viitorului absolvent de gimnaziu.
17. Introducerea opţionalului integrat la nivelul mai multor arii curriculare (Varianta 1).
18. Părinţii sunt nemulţumiţi de toate cele 3 variante şi le resping.
19. Părinţii nu doresc creşterea numărului de ore la clasă; creşterea numărului de ore reduce randamentul şcolar.
20. Schimbările dese din legislaţia învăţământului din ultimii ani, lipsa continuităţii au provocat confuzie şi au afectat randamentul şcolar.
21. Propuneri
22. Creşterea numărului de ore de limba şi literatura română de la 4 ore la 5 ore pe săptămână.
23. Organizarea unor întâlniri, la nivel naţional, între profesorii de diverse discipline și forurile decizionale, în vederea discutării statutului disciplinelor în sistemul educațional românesc.
24. Formularea unor alternative reale, în urma revizuirii propunerilor de plan-cadru.
25. Introducerea, în aria curriculară Limbă şi comunicare, a unui opţional de lectură destinat activităţilor de înţelegere de text/opţional de literatură universală/literatură pentru copii (V-VIII).
26. Introducerea limbii latine în TC la clasa a VIII-a.
27. Înlocuirea orei de limba latină de la clasa a VIII-a cu o oră de pregătire pentru evaluarea naţională.
28. Regândirea statutului limbii latine, a programei acesteia, precum și a locului în cadrul planului-cadru pentru gimnaziu.
29. Aprobarea Variantei 1, cu introducerea unei ore de limba şi literatura română la clasa a V-a (5 ore).
30. Aprobarea Variantei 2, deoarece elevii din clasa a VIII-a au nevoie de mai mult timp pentru pregătirea evaluării naţionale.
31. Varianta 2 oferă posibilitatea ca prin educația tehnologică să se poată studia tehnologiile din domeniile majore ale societății contemporane; oferă posibilitatea alfabetizării elevilor în tehnologia informației prin disciplina TIC, precum și îndrumarea acestora pe parcursul celor patru ani pentru a utiliza tehnologia informației în scopuri constructive, raportat la posibilitățile psiho-intelectuale ale vârstei corespunzătoare fiecărei clase.
32. Educaţia tehnologică să fie studiată la toate clasele.
33. Educaţia tehnologică să includă şi elemente de TIC.
34. Aprobarea Variantei 3 (susţinută, mai ales de profesorii de istorie şi geografie şi considerată cea mai apropiată de nevoile reale ale elevului de gimnaziu).
35. Menţinerea orei de consiliere şi orientare la toate clasele de gimnaziu.
36. Elaborarea unei alte variante de plan-cadru în care să fie menţinute orele de limba şi literatura română de la clasa a V-a (5 ore) şi limba latină de la clasa a VIII-a (1 oră).
37. Prelungirea termenului de dezbatere a variantelor de plan-cadru pentru prezentarea argumentelor de către specialiştii de la ISE.
38. Reintroducerea examenului de admitere la liceu.
39. Înlocuirea orelor de religie cu ore de istoria religiilor, care să fie predată de orice profesor.
40. Înlocuirea orelor de educaţie economică cu ore de istorie şi geografie.
41. Disciplinele Educaţie pentru drepturile copilului, Educaţie interculturală, Educaţie pentru o societate democratică, Educaţie economică pot fi capitole distincte în cadrul orelor de istorie.
42. Introducerea disciplinei Ştiinţe, sinteză între disciplinele: biologie, chimie, fizică.
43. Curriculumul la decizia şcolii (CDS) – ca pondere şi varietate – este prea restrâns pentru a putea asigura flexibilitate şi o reală adaptare a ofertei şcolii la nevoile proprii şi la cerinţele comunităţii.
44. Reducerea numărului de ore de matematică şi, implicit, o descongestionare a programelor şcolare la această disciplină.
45. Descongestionarea programelor la toate disciplinele şi accesibilizarea conţinuturilor de învăţare.
46. Adaptarea metodologiei de elaborare a disciplinelor opţionale la resursele financiare ale sistemului.
47. Alocarea de fonduri pentru susţinerea proceselor de inovare curriculară.
48. Formarea şi normarea cadrelor didactice care vor preda discipline opţionale în manieră integrată.
49. Păstrarea actualului plan-cadru.

• Argumente

1. Apariţia unor disfuncţii în realizarea încadrării la nivelul şcolilor.
2. Trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a ar putea fi facilitată de profesorul de limba şi literatura română; adaptarea este facilitată de comunicarea în limba română.
3. Limba şi literatura română este o disciplină matrice pentru studiul celorlalte discipline.
4. Limba şi literatura română face parte din blocul
5. Studiul aprofundat al limbii române oferă platforma logică și conceptuală pentru înțelegerea tuturor celorlalte discipline.
6. Studiul limbii latine oferă elevului logică a gândirii și a acțiunii, echilibru și măsură în faptă, capacitate de organizare a discursului/comunicării, orientare în câmpul istoriei universale și naționale;
7. Părinţii solicită mai multe ore de limba şi literatura română pentru pregătirea elevilor în vederea evaluărilor şi examenelor naţionale.
8. Studiul limbii latine la clasa a VIII-a susţine studierea altor discipline (istoria, biologia, limbile moderne).
9. Mărirea numărului de ore pentru disciplinele socio-umane nu avantajează studierea istoriei.
10. Studiul fizicii şi al chimiei nu poate începe la clasa a V-a deoarece elevii nu au suficiente cunoştinţe de matematică, care să le faciliteze învăţarea conţinuturilor specifice; şcolile nu dispun de resurse necesare studiului chimiei la clasa a V-a.
11. Educaţia tehnologică contribuie la orientarea elevilor în lumea contemporană tot mai tehnologizată.
12. Menţinerea educaţiei tehnologice susţine europenizarea învăţământului românesc.
13. Profilul de formare al absolventului de gimnaziu se bazează pe 8 competențe-cheie; prin parcurgerea modulelor de la educație tehnologică începând cu clasa a V-a și până în clasa a VIII-a, elevii își formează 6 din cele 8 competențe-cheie.
14. În orele de educație tehnologică, elevii învață mai multe lucruri practice, sunt informați asupra domeniului tehnologic pentru a putea alege în cunoștință de cauză filiera tehnologică și pregătiți pentru meseriile cerute pe piața muncii.
15. La ora actuală disciplina educaţie tehnologică este predată din perspectiva unui învăţământ interdisciplinar, centrat pe elev, de profesori care au dobândit mai multe specializări.

INSPECTOR ȘCOLAR GENERAL,

Prof. dr. VIOREL STAN