* Hoţii de fier atacă arta
La sfârşitul anului trecut, nişte borfaşi, aflaţi probabil în căutare de metale de ”preţ” – în acest caz fiind vorba de bronz – au distrus şi jefuit partea inferioară de la monumentul funerar al pictorului Aurel Băeşu din Cimitirul Borzoghean. Paleta din bronz care a dispărut era realizată de sculptorul Mihai Onofrei, ca un pios omagiu adus unui prieten drag, fost coleg de studii la Academia de Belle Arte, cu care şi-a înfrăţit visurile şi idealurile, tovarăş nedespărţit în călătoriile lui din Italia. Cu câtva timp în urmă dispăruse tot de aici o placă ce menţiona împrejurările în care s-a înălţat acest monument funerar şi de către cine.
Aurel Băeşu s-a născut fără noroc şi a avut o viaţă scurtă. Vede lumina zilei într-o familie modestă din Fălticeni la 26 mai 1896 şi rămâne orfan de mamă la o vârstă fragedă. Urmează studiile gimnaziale şi liceale la Fălticeni, apoi Şcoala de Belle Arte din Iaşi. Student fiind, în 1915 este distins de către Academia Română cu Premiul I pentru desen. Fiind mobilizat, participă la luptele de la Cireşoaia şi Oituz din primul război mondial, apoi, cu sprijinul lui G.T Kirileanu şi D. Lalu, pleacă la Roma pentru a-şi continua studiile la Institutul de Belle Arte, timp de doi ani. În această perioadă se îmbolnăveşte de tuberculoză şi este internat la un sanatoriu din Varesse. Revine în ţară şi îşi cumpără o căsuţă la Piatra Neamţ, pe lângă Parcul Cozla. În 1926 mai întreprinde călătorii în Franţa, Slovenia, Ungaria. Moare la 24 august 1928, la 32 de ani, la Piatra Neamţ.
Despre ce se poate face pentru a se repara acest monument am cerut părerea conducătorilor a două dintre instituţiile de cultură din judeţ, Direcţia de cultură Neamţ şi Filiala Neamţ a Uniunii Artiştilor Plastici.
* ”Cel care a furat nu a făcut distincţie între un obiect de artă şi un capac de la canalizare”
Adrian Alui Gheorghe, director Direcţia Judeteană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Neamţ: „E regretabil că se întîmplă aşa ceva, deşi, din păcate, a început să nu ne mai mire. Cel care a furat acea efigie nu a făcut, cu siguranţă, distincţie între un obiect de artă, un capac de la canalizare sau cablul de înaltă tensiune de la linia ferată…! E primitivul care pândeşte din umbră la marginea civilizaţiei, care fură ca în comunism, „de la stat”, de la ceilalţi. Chiar dacă este prins, atitudinea autorităţilor este una îngăduitoare, că nu ai ce să îi faci, nu poţi să îi pretinzi să aibă conştiinţă, când el şi-a vândut casa pentru băutură. Că adevărul e, de obicei, pe aici. Monumentul vandalizat nu este pe Lista Patrimoniului Istoric (LMI), dar asta nu îi ştirbeşte, desigur, valoarea, cum nu face mai puţin condamnabil gestul celui care a făcut aşa ceva. În cimitirul „Eternitatea” din Piatra Neamţ sunt şapte monumente funerare pe Lista monumentelor istorice, e vorba de mormântul scriitorului Calistrat Hogaş, al cărturarului G. T. Kirileanu, al istoricului Constantin Mătase, al geografului Ion Popa Burcă, al pictorului Lascăr Vorel şi alte două monumente funerare, „Familia senator V. Ciornei” şi arhitect Sculy Logothetes. Restul monumentelor au valoare culturală locală, morală, creştină”.
* ” Problema e să se facă ceva să nu se mai fure”
Ştefan Potop, preşedintele Filialei Neamţ a UAP: “Cei care răspund de valorile monumentale din Piatra Neamţ au obligaţia de a repara ceea ce s-a distrus. Filiala noastră poate da doar concurs la acest lucru realizând această paletă furată. Avem doi sculptori în filială, Lucian Tudorache şi Florin Zaharescu de la Roman. Problema e că nu mai sunt turnătorii în bronz în zona apropiată. Îmi aduc aminte că, acum câţiva ani, când am participat la realizarea unui basorelief al energeticianului Dimitrie Leonida, am găsit tocmai la Arad o asemenea turnătorie în bronz. Însă mă întreb: s-a uitat cineva dacă celelalte monumente funerare din acest cimitir, cum sunt cel al lui Vorel sau al Iuliei Hălăucescu, mai sunt întregi? Problema e să se facă ceva să nu se mai fure. Probabil că paznicii nu-şi fac datoria. Degeaba refacem dacă peste câtva timp dispar din nou. S-a întrebat cineva unde au ajuns unele statui din Piatra Neamţ care au dispărut din peisaj, Căprioara de pe Bulevardul Republicii sau bustul lui Antonescu? Ar trebui ca preocuparea pentru statuile din oraş sau din cimitir să fie permanentă şi nu doar atunci când se întâmplă astfel de incidente. E regretabil că s-a întâmplat, dar trebuie luate măsuri să nu se mai întâmple şi de aici încolo”.
Acest incident ne-a obligat să îl aducem în actualitate pe acest artist plastic, aproape uitat, care ne-a lăsat în patrimonul oraşului tablouri unice precum“Plutaş pe Bistriţa” sau portretul lui G. T. Kirileanu. Rămâne însă problema de fond: dacă nu se vor întreprinde acţiuni concrete, hoţii de fier vor îşi continua “munca”. Bronz sau alte metale de preţ mai sunt prin cimitir, mai cu seamă la cele aflate pe lista monumentelor istorice.
