0:00

Informaţiile privitoare la biografia şi bibliografia stilisticianului, istoricului şi criticului literar Dumitru Irimia (n. 21 octombrie 1930, Roman – m. 5 iulie 2009, Iaşi) sunt incomplete şi, adeseori, inexacte. O cercetare riguroasă a documentelor de arhivă, a foilor matricole, a actelor de stare civilă, precum şi a unor mărturii pe care ni le-a lăsat, în manuscris, ar contribui, substanţial, la elaborarea unei biografii pe măsura calităţilor şi meritelor sale ştiinţifice. O sursă, la care trebuie să apelăm întotdeauna, este şi literatura sa epistolară ce conţine, uneori, ştiri şi note biografice de un real interes în ceea ce priveşte itinerariul său fizic şi spiritual.

Epistolele lui Dumitru Irimia, care a fost şi un excelent traducător din literatura italiană, se cuvin a fi adunate şi adnotate şi, în cele din urmă, publicate spre a-i contura profilul de cărturar autentic. Una dintre epistole, necunoscute până acum, e trimisă istoricului şi criticului literar Marin Bucur (1929-1994), cunoscut eminescolog şi coordonator, în acelaşi timp, al publicaţiei Caietele Mihai Eminescu (1972-985). Epistola aceasta cuprinde o informaţie, deosebit de preţioasă, referitoare la participarea lui Marin Bucur şi a lui Dumitru Irimia la un Colocviu internaţional închinat lui Mihai Eminescu, organizat de istoricul şi criticul literar Ion Constantinescu (1938-2002), aflat, pe atunci, în exil. Din cercetările întreprinse, am constatat că această sesiune ştiinţifică dedicată, integral, centenarului morţii lui Mihai Eminescu nu s-a mai înfăptuit din motive, de altfel, previzibile.

Iaşi, 30 martie 1989

Stimate domnule Marin Bucur,

Sunt Irimia Dumitru, din Iaşi, de la Facultatea de Filologie. Vă scriu aceste rânduri ca mesager al lui Ion Constantinescu, multă vreme coleg cu mine, iar acum, de câţiva ani, profesor la o Universitate din R[epublica] F[ederală] a G[ermaniei], aud că la München. Acum câteva seri mi-a telefonat şi m-a invitat să particip cu o comunicare despre Eminescu la un Colocviu internaţional organizat de Institutul de Studii Sud Est Europene. Ideea îmi surâde şi am acceptat. Numai că de mine depinde cel mai puţin o asemenea plecare. D[umnea]v[oastră] vă scriu pentru că m-a rugat să vă comunic că ar ţine foarte mult să fiţi şi d[umnea]v[oastră] prezent la această manifestare. El se va îngriji să primim câte o invitaţie oficială de la Institutul de Studii Sud Est Europene, care se angajează, totodată, să asigure transportul şi şederea acolo. El ar dori ca până la primirea invitaţiei oficiale să pregătiţi terenul pentru a primi aprobarea în timp şi, bineînţeles, să vă organizaţi concediul sau alte deplasări şi în funcţie de această participare. Colocviul este organizat în zilele de 28 şi 29 iulie. Eu îi voi comunica prin telefon, mă va suna într-una din serile următoare, adresa d[umnea]v[oastră] de la Institut. Din păcate nu mi-a putut da nimeni telefonul d[umnea]v[oastră] sau adresa de acasă. V-aş ruga să-mi comunicaţi dacă aţi primit această scrisoare a mea. Până la plecarea în Germania ştiu că veţi veni la Iaşi, la mijlocul lunii mai; sper să putem vorbi mai multe atunci. Cu deosebită preţuire, D[umitru] Irimia

[P.S.]
Vă las adresa mea: B[ulevar]d[ul] Independenţei, nr. 23, Bloc B1–5, scara V, apart[amentul] 29, Iaşi, Cod 6600. Tel[efon] 14719.
[Domnului Marin Bucur, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, Calea Victoriei, nr. 125, Bucureşti, Oficiul Poştal 22, cod 71102].

 Nicolae SCURTU

Notă

  • Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din Bucureşti.

Articolul precedentCele mai frumoase poezii româneşti
Articolul următorArtă plastică / Doina Daşchievici sau intrarea în labirint şi ieşirea din curcubeu (II)