Ideea de a trimite în Parlament reprezentanți care să ducă mai departe nevoile comunității este cea care stă la baza votului uninominal. Mecanismul funcționează – sau ar trebui să funcționeze – în felul următor: după o confruntare electorală, oamenii dintr-o zonă aleg un candidat, pe cel care vine în fața lor cu cel mai bun (sau cel mai convingător) program pentru ei și zonă. După ce trec alegerile, candidatul respectiv urmărește să pună în practică, în primul rând, programul propriu, dar și ce mai poate lua bun de la contracandidații săi. După prima sesiune, o analiză a activității parlamentarilor din județul Neamț, raportată la nevoile județului, este, credem, de bun augur. Atât pentru alegători, cât și pentru aleși. Primii, să-și aducă aminte de promisiunile făcute, nu numai de sacoșele promoționale, ultimii de misiunea cu care au fost învestiți. Ca o concluzie preliminară, cu riscul de a greși foarte puțin, putem spune că parlamentarii nemțeni s-au aplecat puțin, unii deloc, asupra problemelor comunităților locale și mai mult asupra unor probleme generale, cu impact de imagine și generatoare de posibile avantaje. Trebuie să nu uităm că, de multe ori – dacă nu de cele mai multe ori -, ei sunt și încorsetați de disciplina de partid. Așa că semnează inițiative legislative la grămadă, după cum vine ordinul de la șefi. Am început serialul nostru cu senatorii de Neamț, continuăm cu deputații. Alfabetic, ca să nu supărăm partidul.
Liviu Harbuz este deputat la primul mandat, ales în Colegiul 3 Neamț, care cuprinde Roznovul și comunele din jur. Fiind un colegiu eminamente agricol, era oarecum previzibil ca promisiunile electorale și, ulterior, activitatea parlamentară ale lui Liviu Harbuz să se concentreze pe acest domeniu. Să nu uităm că Harbuz este de formație medic veterinar și, de-a lungul anilor, a ocupat mai multe funcții în aparatul guvernamental, pe linie sanitar-veterinară, deci, tangențial cu agricultura. Faptul că a primit mandatul sub fanionul PSD și că s-a plasat astfel pe latura socială a USL-ului nu a făcut decât să-i întărească expertiza agricol-legislativă.
Ca deputat, Liviu Harbuz este afiliat grupului parlamentar PSD și vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Ca relații internaționale, printre altele, este membru în grupurile de prietenie parlamentară cu Coasta de Fildeş, Egipt și, desigur, Austria, țară care se regăsește cu niște proprietăți și în declarația sa de avere.
Activitatea sa parlamentară în cifre arată că deputatul Harbuz este un om care nu vorbește mult – o singură luare de cuvând înregistrată în stenogramele de ședință, depunerea jurământului -, dar scrie mult. Cu 18 propuneri legislative inițiate, Liviu Harbuz este printre cei mai prolifici deputați de Neamț, fiind depășit doar de Ioan Munteanu, care are 19. Tematica propunerilor pe care apare numele lui Harbuz este preponderent agricolă și/sau rurală și demonstrează că, dacă situația și contextul politic o impun, este capabil să conlucreze pentru succes, dincolo de eventuale diferențe de culoare politică.
* Legi de organizare-reorganizare
Lista propunerilor legislative pe care le-a semnat deputatul Liviu Harbuz, împreună cu alți colegi, de toate culorile politice dar mai cu seamă PSD și PNL, începe cu măsuri de organizare și funcționare a activității Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare I.N.C.D.I.F.- ”ISPIF” București. Procedura legislativă a încetat pentru acest proiect. Un alt proiect este pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 70/2010 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și a unor structuri aflate în subordinea acestuia. Concret, se propunea reînființarea Administrației Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, structură în subordinea Ministerului Agriculturii, eventual cu puncte teritoriale. Guvernul a avizat negativ ideea, propunerea a fost respinsă definitiv.
Modificarea unui articol din Legea viei și vinului în sistemul organizării comune a pieței viticole, altă inițiativă la care s-a raliat parlamentarul, este încă la comisii și are în vedere deblocarea exportului de vinuri în vrac, pornind de la o realitate. România este pe locul 10 în UE în privința volumului producției de vin, iar în ultimii 10 ani comerțul cu vinuri a mers tot în sus, piețele de export ale României fiind Germania, Belgia, Cehia și Grecia, care, tot mai frecvent, au solicitat vinuri românești în vrac, ceea ce intră în contradicție cu Legea viei și vinului, care obligă producătorii să vândă numai îmbuteliat. Deci, legea trebuie schimbată.
Modificarea unui alineat din Codul Fiscal, definirea spațiului rural național, completarea Legii nr. 192/2010 în sensul trecerii unor drumuri forestiere din administrarea Romsilva în cea a administrațiilor locale pentru a putea fi modernizate, modificarea legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate în baza solicitărilor făcute la Fond Funciar, modificări aduse ordonanței prin care s-a înființat Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, stabilirea relațiilor contractuale din sectorul laptelui și produselor lactate, precum și recunoașterea organizațiilor de producători din domeniu sunt alte puncte aflate pe agenda legislativă a deputatului Harbuz.
* Bani și mere
Federațiile din sectorul agricol fac obiectul unei alte legi inițiate și de deputatul Harbuz, ideea fiind stabilirea activităților pentru care se acordă sprijin financiar și câți bani se acordă, per total și per categorie de activități. În același spirit, întru desfășurarea în bune condiții a recoltării produselor agricole și transportul acestora din câmp în spații destinate depozitării și/sau procesării, Liviu Harbuz a inițiat măsuri de reglementare a transportului rutier de produse agricole pe drumurile publice.
Asta, dar și completarea unui articol din ordonanța privind Fondul de mediu (încurajarea reciclării deșeurilor lemnoase rezultate din tăierile de păduri, pentru a reîmpăduri rapid, ca să se reducă efectuele inundațiilor și alunecărilor de teren), majorarea cu 100 a numărului de posturi la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (”în vederea accelerării absorbției fondurilor comunitare derulate de Agenție”, mai ales că vine PNDR 2014-2020), completare la Legea apelor, plus clasificarea fermelor și exploatațiilor agricole încheie inițiativele parlamentare ale deputatului din Colegiul 3 Neamț. În fine, dar nu în cele din urmă, Liviu Harbuz mai susține și modificarea ordonanței prin care se dau fructe copiilor la școală, în sensul în care să se precizeze clar perioada din an în care se dau merele (adică numai în timpul anului școlar, fără a include aici și vacanțele).
Pentru inițiativele promovate pe circuitul parlamentar, deputatul Harbuz se califică la un -8, minusul urmând a fi, cel mai probabil, rezolvat după vacanța parlamentară.
Dana OSTAHIE
