Ziua Națională a Franței, 14 iulie, se celebrează anul acesta, în România, în prezența prim-miniștrilor Victor Ponta și Jean-Marc Ayrault. În mod excepțional însă se ține pe 12, la Reședința Franței din București, scrie în comunicatul postat pe site-ul oficial al ambasadei încă din data de 1 iulie. Asta pentru că vizita oficială a premierului francez e de joi până vineri, după care datoria îl cheamă la Paris. Din același comunicat aflăm că sărbătorim ”120 de ani de prietenie nedezmințită între Franța și România”. În programul vizitei este cuprinsă și inaugurarea noului liceu francez „Anna de Noailles”.
La o acțiunea de asemenea amploare, potrivit regulilor și rangurilor, te aștepți să fie invitați și români de seamă, șefi ai autorităților care au marcat relațiile franco-române după Revoluția din decembrie 1989. Piatra Neamț și județul Neamț au avut un cuvânt greu de spus. Recenta vizită la Piatra Neamț a ambasadorului Philippe Gustin părea a nu fi întâmplătoare dacă ținem seama de o frântură din declarația consemnată în Ceahlăul: „Putem spune că dezvoltarea relațiilor economice între cele două țări și în particular cu acest județ este extrem de importantă”.
Adevărul despre vizita ambasadorului Gustin
De fapt, periplul ambasadorului Franței în Moldova (26-28 iunie 2013) a acoperit județele Vaslui, Iași, Neamț și Suceava. La Vaslui, de pildă, a vizitat Liceul Emil Racoviță, unde s-a întâlnit cu profesorii și elevii. La Iași, în cadrul unei ceremonii derulate la Institutul Francez, a acordat însemnele de Cavaler al ordinului Palmes Académiques și Cavaler al ordinului Arts et Lettres unui număr de 5 personalități ale vieții universitare cu puternice conexiuni spre Franța și Institutul Francez. Printre aceștia, prof. dr. Florin Cîntic de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, director al Arhivelor Naționale din Iași, coordonator al echipei care se ocupă de candidatura Iașilor pntru Capitală culturală europeană în 2021 și conf. dr. Matei Bejenaru de la Universitatea de Arte George Enescu, șef de departament, artist recunoscut, ale cărui legături cu Lectoratul francez din Iași datează din anii ’80, când era student al Facultății de Electrotehnică. Mai multe amănunte, pentru eventualii amatori, sunt disponibile în comunicatul de presă disponibil de pe 5 iunie. Noroc de reprezentanții Franței că am aflat cât de importantă a fost vizita de vineri, 28 iunie, în Suceava. Excelența Sa s-a deplasat la sediul Fabricii de lactate Floreni, care aparține Grupului Lactalis România. Lactalis este unul dintre cei mai mari producători din industria lactatelor din lume, fiind prezent în peste 150 de țări. Ca exemplu, Parmalat este una dintre mărcile lor. În România, în 2008, au achiziționat Compania LaDORNA.
Cu o asemenea agendă, deja te miri că diplomatul, cândva important funcționar la Institutul Francez din Budapesta, a nimerit Piatra Neamț. Sau nu te miri, iei în serios frântura de declarație și încerci să afli cine merge la ambasadă de Ziua Franței.
Neamuri mari și neamuri mititele
Înfrățirea dintre Piatra Neamț și Roanne, parafată în 1992, e pagină serioasă de istorie, una inaugurată de fostul primar Gheorghe Ocneanu parcă în ciuda regimului Iliescu. Peste ani, acordul a fost întărit prin alăturarea localităților Villerest, Marbly și Riorges care fac parte din Comunitatea Grand Roanne. Documentele oficiale consemnează că Piatra Neamț mai rar a avut un prieten și un susținător ca Jean Auroux, primar de Roanne în perioada 1977-2001. Acestui personaj politic greu și influent i-au urmat Yves Nicolin (2001-2008) și Laure Déroche (după 2008). Oficial, cum s-a întâmplat de Zilele Orașului, ne ținem de vizite. Ca dovadă a neseriozității conducătorilor locali, deși ani și ani de zile parteneriatul a fost ținut în viață de relația dintre spitalul nostru județean și centrul spitalicesc din Roanne, medicii veterani ai frăției sunt ignorați cu totul.
Nici județul nu e mai prejos. De anul 1991 și fostul prefect Alexandru Țibulcă se leagă oficializarea relațiilor cu regiunea Champagne-Ardenne. Omologul său, Yves Bonnet, știa multe despre România și efectiv ne iubea. Condusese cândva DST-ul francez, altfel spus securitatea lor internă. Ulterior, relația a trecut la Consiliul Județean Neamț, care are un acord oficial de cooperare cu Departamentul Marne, unul din cele 4 departamente ale regiunii. Documentului original i s-a cam pierdut urma, dovada indirectă venind dinspre purtătorul de cuvânt Dan Ailincăi – miercuri dimineață vorbea despre un acord încheiat abia în 2006, dar nici pe-acesta nu-l găsise. Nu este exclus să fi dispărut și dovezile vizitei istorice efectuate la Châlons-en-Champagne, cu peste 10 ani în urmă, de regretatul președinte de județ Raul Constantin Bobeanu.
În aceste condiții, nu este de mirare că primarul Ștefan, prefectul Lazăr și președintele Tărâță (gazdă pasionată de ambasadori de pe toate meridianele) au primit invitații de mâna a doua, pentru data de 13 iulie, ora 19, la Institutul Francez din Iași, unde se organizează o aniversare de „20 de ani de activitate”. Primarul fiind plecat în Franța, nimeni nu a îndrăznit să deschidă plicul cu invitația înainte de-a cere noi relații. Până la închiderea ediției, purtătorul de cuvânt Vlad Tudor nu a confirmat desemnarea unui înlocuitor, însă cineva se va duce. A promis că revine cu un telefon lămuritor și Dan Ailincăi, dar se pare că nominalizarea unui trimis e la fel de dificilă ca găsirea acordului pomenit mai sus. Fermitate și claritate a venit doar dinspre Instituția Prefectului. Andreea Govna, purtător de cuvânt, a precizat limpede și în ordine: s-a luat act de invitație, prefectul nu participă și nu trimite pe altcineva.
Au și francezii caraghioșii lor
La drept vorbind, nu este exclus ca la Iași să se pună de mare adunare regională, una în care, cum se zice, semnezi condica și te pierzi în peisaj. Ce frapează este lipsa de rigoare a celor sărbătoriți pe 14 iulie. La Iași, sub nicio formă, nu poate fi vorba de 20 de ani de activitate a Institutului Francez. Acesta a fost creat la 1 ianuarie 2012 prin regruparea Centrelor culturale din Cluj, Iași și Timișoara cu Institutul din București. Pe teritoriul nostru, institutul este operatorul educativ, universitar, științific, cultural și audiovizual din cadrul Ministerului francez al Afacerilor Externe și al Ambasadei Franței în România. Practic, la Iași ființează o direcție regională, condusă de un director regional în persoana lui Alain Ramette. (În țară funcționează și Alianțe franceze la Braşov, Constanţa, Piteşti și Ploieşti. Sunt asociații de drept român, partenere ale ambasadei și ale Alianței franceze din Paris.) Distracția supremă, indiciu că avem multe asemănări cu francezii, vine din povestea de la ambasadă. Cei ”120 de ani de prietenie nedezmințită între Franța și România” invocați nu se pupă cu nici un reper istoric accesibil. România şi Franţa au stabilit relaţii diplomatice la nivel de legaţie începând cu data de 8/20 februarie 1880. La 28 februarie/12 martie 1880, Aubert Ducros, primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti şi-a prezentat scrisorile de acreditare. În baza principiului reciprocităţii, la 24 iulie/5 august 1880, Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938, relaţiile diplomatice româno-franceze au fost ridicate la nivel de ambasadă. Pe aproape de-o aniversare a fost Reședința Franței, aceasta fiind construită în 1889, la 100 de ani după Revoluția Franceză, cu 100 înaintea celei române. Și cu 102-103 ani înainte ca pe la Neamț să se angajeze unii la relații serioase franco-române, din nefericire distruse de urmași.
Viorel COSMA
