Centrul pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ organizează vineri, 19 decembrie 2014, cea de-a XLVI-a ediţie a Festivalului de Datini şi Obiceiuri „Steaua sus răsare”. Ca în fiecare an, la Piatra-Neamţ, se reunesc unele dintre cele mai spectaculoase formaţii de datini şi obiceiuri, atât din judeţ cât şi din ţară. Anul acesta, „spectacolul” morţii anului vechi şi al renaşterii celui nou va fi adus pe străzile din oraş şi pe scena din centrul oraşului de Ansamblul folcloric „Cerbul” de la Heleşteni (judeţul Iaşi), Asău (judeţul Bacău), iar din Neamţ: Ansamblul folcloric „Mioriţa” din Piatra Şoimului, Alaiul de datini şi obiceiuri Taşca, Alaiul de datini şi obiceiuri Farcaşa, „Izvoarele Borcutului” Borca, Alaiul de datini şi obiceiuri Răuceşti, Banda lui Bujor din Grinţieş, Alaiul de datini şi obiceiuri Ştefan cel Mare, „Sumanarii” din Trifeşti şi Ansamblul „Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ. Tradiţionala paradă a formaţiilor participante se va desfăşura începând cu ora 12.00, pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlău şi, din nou, Teatrul Tineretului. Spectacolul va avea loc începând cu ora 13.20, pe scena amplasată în Piaţa Ştefan cel Mare (zona magazinului Altex). Cetele de colindători, urători şi mascaţi îşi vor întâmpina publicul cu frumuseţea colindelor, a pluguşorului şi a sorcovei, dar şi cu jocul arhaic al caprei, ursului şi cerbului, în acest ceremonial simbolic al vieţii şi al morţii, în care masca trece graniţele şi reuneşte lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaşte.
* Cerbul din comuna Heleşteni, judeţul Iaşi, reprezintă zona folclorică a Văii Siretului (subzona Paşcani-Târgu Frumos-Roman). Condusă de primarul comunei, Constantin Hîra, formaţia a participat la importante festivaluri de datini şi obiceiuri din Moldova – Iaşi, Paşcani, Târgu Frumos sau Vatra Dornei. Repertoriul „Cerbului de la Heleşteni” include cele două momente importante: jocul cerbului şi descântecul acestuia.
* Originea jocului ursului la Asău se pierde mult în timp. În anii ‘60, Gavrilă Nicodim organizator cunoscut al cetei de urşi, a adus pentru întâia dată bătaia cu două ciocănele la o tobă mai mare, obicei copiat de la nişte prieteni din Dărmăneşti. Bătaia ritmică, specifică Asăului, este creaţia lui, rămânând unică şi reprezentativă.
* Grinţieş, comună aflată între munţi, de veacuri, a fost sălaşul preferat al haiducilor. Renumiţi sunt şi astăzi Vasile cel Mare, Ion Pietraru sau Ştefan Bujor, haiduci care şi-au aflat aici, lângă vechea graniţă a Moldovei, adăpost şi scăpare de potere. „Banda lui Bujor” este o tradiţie veche în această regiune, la Grinţieş păstrându-se piesa de teatru folcloric în forma originală, cu vechile cântece şi doine, inclusiv costumele specifice haiducilor de munte. Chiar şi astăzi se regăsesc fotografii cu „Banda” din 1923.
* Formaţia de urs, caii şi capra din Ştefan cel Mare a fost înfiinţată acum aproximativ o sută cincizeci de ani de ani. Coordonatorii formaţiei, Mihaela Rusu şi primarul comunei Sorin Ouatu spun că deşi generaţiile s-au schimbat, tradiţiile prezentate au rămas aceleaşi până azi. În fiecare an, în comună, se organizează manifestări care permit prezentarea şi, astfel, conservarea acestor obiceiuri, cu ajutorul a două formaţii de a căror pregătire se ocupă Eugen Gliga şi Cătălin Olaru.
* În 1972, la iniţiativa unui fiu al satului, Marian Gheorghe, lua fiinţă la Piatra Şoimului, o formaţie de nouăsprezece fluieraşi. După 1989, sub coordonarea profesorului Gheorghe Ţăbârnac, formaţia a fost mărită, devenind ulterior Ansamblul folcloric Mioriţa, cu secţiuni de fluieraşi, dansuri populare, solişti vocali şi instrumentali.
* Comuna Farcaşa este renumită pentru bogatele tradiţii şi obiceiuri din perioada sărbătorilor de iarnă: capra, bujorul, ursul. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea păreau pierdute iremediabil, datorită câtorva fărcăşeni inimoşi şi a susţinerii autorităţilor locale, tradiţiile au reînviat ca altădată.
* Jocul caprei şi mascaţii din Borca, obicei vechi de sute de ani, reprezintă un dans al binelui şi răului, al spiritului, totul îmbinându-se într-un cerc, din care răul încearcă să evadeze spre lumea exterioară. Personajele par a fi stranii, ciudate, coborâte dintr-o lume fantastică, ireală. Pe fondul sonor al zurgălăilor, buciumului, ţignalelor, tobelor, fluierelor, se strigă, se cântă, se râde, se plânge, interzicând, astfel, evadarea răului în lumea reală.
* Datinile şi obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răuceşti. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini şi obicieuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec. Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire şi buna conservare a materialului folcloric.
* Formaţia “Sumanarii” din Trifeşti s-a înfiinţat în 1971, atunci când, descoperind frumuseţea sumanelor ţinute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învăţătorul Dumitru Stoean a avut iniţiativa organizării unei formaţii care să reprezinte comuna Trifeşti la una dintre primele ediţii, cea din 1972, ale Festivalului de Datini şi Obiceiuri de la Piatra-Neamţ.
* Înfiinţat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte”, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească. De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducând cu el frumuseţea dansurilor, cântecelor şi a costumelor populare româneşti. În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din ţară şi din întreaga Europă. Parte componentă a Centrului pentru Cultură şi Arte „Carmen Saeculare” Neamţ, Ansamblul „Floricică de la munte” este cel care transpune în scenă folclorul coregrafic, muzical şi literar al zonei.
