Societatea românească suferă transformări majore în toate sferele vieţii sociale, cu impact negativ asupra membrilor societăţii. Aceste schimbări sociale generează o lipsă de securitate socială, naşte suspiciuni, frustrări, în special în rândul tinerilor, or, aceste atitudini şi percepţii se materializează în comportamente deviante. Un loc aparte în cadrul acestor comportamente îl ocupă consumul de droguri.
Consumul de droguri este o problemă majoră cu care se confruntă societatea românească în acest moment, un factor extrem de important de luat în calcul la creionarea politicilor sociale din România.
Această capcană a drogurilor este cu atât mai periculoasă pentru o anumită categorie socială, cea mai vulnerabilă în momentul de faţă, adolescenţii şi tinerii, întrucât aceştia sunt cei deschişi la nou în încercarea lor de a avea cât mai multe experienţe, mai predispuşi la comportamente de risc. Este o vârstă confuză, de schimbări, de căutare a unei identităţi. caracterizaţi prin dorinţa de a face descoperiri, tinerii recurg la consumul de substanţe nocive (alcool, droguri, etnobotanice etc.).
Drept urmare, abuzul de substanţe (alcool, droguri, etnobotanice etc.) este rezultatul mediilor sociale cu potenţial educaţional redus la care a fost expus individul: familia, cartierul, grupul de prieteni etc. De multe ori, comportamentul deviant al tinerilor este un produs al orientării comportamentale şi motivaţionale adoptate în cursul procesului de socializare din cadrul familiei, grupului de prieteni şi şcolii. Acestea sunt din ce în ce mai definite pe măsură ce individul creşte, ele având implicaţii serioase pentru conduita şi acţiunile sale în viaţa socială.
Abuzul de alcool şi stupefiante afectează, de asemenea, şi procesele economico-sociale. Astfel, se creează un cerc vicios. Nu se poate contesta efectul distructiv avut de droguri asupra coeziunii şi stabilităţii familiale, a rezultatelor şcolare şi a siguranţei comunităţii. Acestea pun în pericol consumatorul, apropiaţii acestuia şi, în cele din urmă, restul membrilor societăţii.
În ultimii ani, în România a crescut numărul consumatorilor cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani şi a victimelor bolilor infecţioase datorate abuzului de substanţe nocive, dar, nu în ultimul rând, şi rata infracţionalităţii legată de acest comportament.
Într-un asemenea context, un rol important în preîntâmpinarea consumului de droguri şi al alcoolului îl are şcoala, care trebuie să educe elevii corespunzător din punct de vedere moral şi spiritual, pregătindu-i pentru a face faţă realităţilor vieţii. De asemenea, atmosfera sănătoasă din familie, dragostea, afecţiunea, comunicarea între părinţi şi copii constituie astfel principalul aliat în lupta împotriva acestui flagel.
În şcoli trebuie promovate programe cu obiective concrete, elaborate la nivelul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii, cât şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru a îmbunătăţi relaţiile şi comunicarea dintre tineri, familie şi societate.
În acest context, se impune, prin metodele procesului educaţional, îndrumarea acestora spre domenii sănătoase atât sub aspect fizic, cât şi psihic, şi îndepărtarea lor de mirajul drogurilor şi alcoolului, aducând la cunoştinţa acestora unele cazuri efective în care tinerii şi-au pierdut familia, prietenii, perspectivele, chiar şi viaţa, în aşa fel încât să conducă, în principal, la scăderea numărului de consumatori de stupefiante şi alcool în rândul tinerilor.
Marian ENACHE,
Deputat de Neamţ
