0:00

A încerca să iei la puricat gazetărește hotărârile de consiliul local de la Piatra Neamț, în special de la consacrarea dominației de esență portocalie încoace, nu poate fi decât un demers sortit eșecului. Ocazional, când bubuie câte un subiect nou sau unul vechi revine în actualitate și respingi variantele ocolitoare, te încurci în ițele care întotdeauna duc la Vasile Vișan. Fost secretar oficial al orașului, în prezent jucând un rol de culise, a girat un hățiș de acte pe care și numai dacă vrei să le pui cap la cap îți trebuie o echipă complexă de documentariști cu experiență. Deslușirea impune colaborarea cu oameni pricepuți în administrație publică locală, având și cunoștințe temeinice de drept administrativ. Nu ai de unde și cum să-i aduni să colaboreze cu presa.

Documentele certificate de cel responsabil cu legalitatea actelor administrative emise de autoritățile administrației publice pietrene justifică pe deplin întrebarea „Ce vrăji a mai făcut Consiliul local?”. Doar că, în condițiile în care primii puși să caște ochii, consilierii locali, votează de ani și ani cum votează, în loc de răspuns constați cât de impenetrabil e zidul de protecție ridicat în jurul conducătorilor orașului. O legendă urbană spune că Vișan ar fi imbatabil, că știe ca nimeni altul cum să combine legile, creând temeiuri pentru orice i se comandă. Cel puțin hotărârile de consiliu trântite de instanțele de judecată dovedesc contrariul. Destule altele, neatacate din nepricepere, din necunoaștere, s-au dovedit în timp la fel de „șubrede”. Peste aspectele stricte de legalitate, o altă vulnerabilitate vine din eludarea constantă a interesului public. Cea mai flagrantă dovadă – evocată și descrisă în repetate rânduri de „Mesagerul de Neamț” și „Ceahlăul” – marcă înregistrată – ține de jongleriile operate cu patrimoniul orașului. Din nefericire, scrisul nu rezolvă nedreptățile. Unele or fi având temei legal, votul consilierilor nerușinați le acoperă, dar tot nedreptăți rămân.

Legile împuternicesc, după cum știe suficient de multă lume, un paznic al legalității actelor emise de autoritățile administrației publice locale. E Instituția Prefectului. Organigrama standard conține un serviciu dedicat acestei misiuni. Deși prefectul poate ataca direct în instanța de contencios administrativ actele considerate nelegale, practica este una criminală în doi pași. Mai întâi, în amintirea unor prevederi legale abrogate, dar și pentru a reduce numărul actelor administrative atacate, se obișnuiește ca, înainte de formularea acțiunii în instanță, să se solicite emitentului reanalizarea actului și, după caz, revocarea, modificarea sau completarea acestuia. Din moment ce actele administrative produc efecte de la data intrării în vigoare, respectiv de la data publicării sau comunicării, dacă nu e prevăzut alt termen, normal este ca acțiunea prefectului să fie introdusă cât mai repede, pentru ca actul cu pricina să fie suspendat, să se limiteze efectele eventual nelegale până se pronunță instanța. Al doilea pas este încununarea crimei administrative: nu se intervine deloc, lăsând totul în seama instanțelor, dacă se plânge altă persoană sau instituție îndreptățită. Dacă nu reclamă nimeni, cooperativa politică jubilează. Dacă reclamă cineva și câștigă, buni de plată-s alții, nu ăștia de se încăpățânează să ne lase orașul fără oraș.

Viorel COSMA

Articolul precedentImobiliare de urgență la Piatra Neamț
Articolul următorConcediile face bine. La neuroni.