0:00

Crin Antonescu: „Nu mă pot imagina asociat noţiunii de blat în politică!”, ZCH NEWS - sursa ta de informații

  •  interviu cu preşedintele Partidului Naţional Liberal

– Cine mai sunt de fapt gardienii liberalismului, în România?

Păi, cei care sunt în Partidul Naţional Liberal, dacă vorbim de liberalismul politic.

– Despre asta vorbim, dar PNL mai are puterea să renască?

Dar Partidul Naţional Liberal n-a murit.

– Să renască după momente de cumpănă. Ne aducem aminte că în 1992 n-a intrat în parlament. Alt exemplu e ruperea Alianţei Dreptate şi Adevăr şi supravieţuirea la guvernare cu sprijin PSD. Terminarea USL a fost tot un moment de cumpănă.

Sigur că a fost un moment de cumpănă, dar, aşa cum aţi început să spuneţi, istoria noastră e brăzdată de cumpene, după 1990. Cred că astăzi partidul e mai puternic decât în alte împrejurări complicate.

– Unde s-a pierdut radicalismul PNL de odinioară?

Nu cred că s-a pierdut. Noi n-am avut nici tăceri complice, nici jumătăţi de măsură în toate acţiunile noastre, fie că am fost la putere, fie că am fost în opoziţie. Să nu uităm că singurul partid care s-a aflat în luptă cu Traian Băsescu, începând cu 2006, neîntrerupt, a fost PNL, nu altul.

– Dacă vă prindem şi vă dovedim blatul cu Traian Băsescu, ce să vă facem?

Nu-mi pot imagina pentru că nu mă pot imagina asociat noţiunii de blat în politică. Pentru mine, blatul în politică, deşi ştiu că există, e un non-sens. E o formă de non-identitate. Iar noi, cu bune, cu rele, existăm.

– La limită, ar putea fi un compromis major cu Traian Băsescu, pentru un interes fundamental, vital al României?

Evident că pentru interese fundamentale ale României există compromisuri. Nu văd însă o împrejurare în câte luni au mai rămas. De exemplu, în anumite poziţii pe care Traian Băsescu le-a adoptat în politica externă n-a fost nevoie de niciun compromis. Poziţiile au fost convergente şi sunt convergente.

– Unde puneţi China, relaţiile româno-chineze?

Am, avem şi noi aceeaşi evaluare asupra dozei şi interpretării relaţiei cu China pe care o are, în linii mari, şi Traian Băsescu. Sigur, poate că din considerente electorale interne, Traian Băsescu formulează mai violent anumite lucruri. Dar nici noi suntem deloc dispuşi să confundăm pateneriatele strategice sau să vindem românilor povestea cu salvarea chineză.

– Între a răspunde celor care v-au dat voturile şi a face faţă presiunii care vine de la organizaţile din teritoriu, cum vă descurcaţi prin raportare la actula formulă de guvernare?

Noi am avut un program de guvernare foarte clar şi reguli stricte de guvernare. Negocierea a avut loc în legătură cu acest program şi cu funcţionarea guvernului. În acest moment, suntem în opoziţie şi nu avem ce negocia cu guvernul.

– Nu neapărat prin prisma alegerilor din 25 mai, cât pentru toamnă, care ar fi limita superioară de electorat pe care PNL poate miza direct?

E greu de evaluat pentru că bazinul electoral al unui partid e un lucru care poate fi definit mai uşor. Bazinul electoral al unui candidat la preşedinţie, în anumite conjuncturi, e mai greu de evaluat. Traian Băsescu a obţinut – în câteva rânduri, fie la primăria Capitalei, fie la preşedinţia României – mult mai multe voturi decât existau în bazinul partidului sau al alianţei care-l susţinea. Există, de asemenea, candidaţi care n-au reuşit să împlinească bazinul propriului partid. Este greu de evaluat… Însă eu cred că toate socotelile pentru toamnă sunt premature. Alegerile europarlamentare, care au o miză pe care am semnalat-o primul, poate, vor fi un indiciu şi un criteriu de reaşezare a opţiunilor, de redirijare a voturilor, utile pentru foarte mulţi alegători. Dar nu ne vor indica nici pe departe câştigătorul potenţial al alegerilor prezidenţiale. Acela va fi stabilit în noiembrie.

– Bine că s-a mai diluat, în ultima vreme, nebunia cu europarlamentarele ca reper pentru prezidenţiale. Datorită participării reduse la vot, cel puţin, relevanţa absolută, des invocată, e de fapt falsă cu totul.

În primul rând din cauza diferenţei de participare, în al doilea rând din cauza diferenţelor de campanie – ca teme, ca abordare, ca organizare. Şi din cauza mizei. Nu avem de ce să ne mirăm dacă oameni care vor vota cu anume partid la europarlamentare, la prezidenţiale vor vota candidatul altui partid.

– Pentru un partid contează miniştrii memorabili, momentele memorabile. Sar peste ministrul memorabil…

…A fost Eugen Nicolăescu. Memorabil în sensul în care s-a identificat, la un al doilea mandat în Ministerul Sănătăţii, cu un plan de reformă, cu tenacitate în a pregăti şi în a încerca să aplice această reformă. Dar, într-un guvern care, în ansamblul lui nu e memorabil, e greu să alegi un ministru care să fie memorabil.

– De răspunsul cu Nicolăescu mă temeam. Voiam să evoc un moment memorabil. În 1992, fostul preşedinte Radu Câmpeanu a luat atitudine împotriva UDMR când PNL a părăsit Convenţia. Fără candidaţi de la PRM pentru europarlamentare, unde credeţi că se vor duce voturile PRM?

Nu ştiu. Este una din necunoscutele acestui rând de alegeri, dar nu e neapărat ca aceste voturi să se redirecţioneze. Se pot regăsi în absenteism. Pentru toamnă, va trebui să vedem. Poate că PRM va avea atunci un candidat. Depinde de motivaţia lor principală. Dacă era, să spunem, linia naţionalistă, eu cred că Partidul Naţional Liberal – care evident n-are acelaşi discurs, n-are aceleaşi teme – ar putea să atragă o parte din aceşti alegători. Dacă sursa sau cauza determinantă pentru voturi e interpretarea lui Vadim Tudor asupra trecutului comunist al României, atunci alţii le iau.

Interviu realizat de Viorel COSMA

Articolul precedentCine fură azi un ou? Un administrator.
Articolul următorVin sărbătorile! Prețurile (deocamdată) stagnează…