* Mihai Apopii: “Fiind vorba de lemn, de mobilă, de articole tehnice și de locuri de muncă, te gândești întâi la aceste lucruri și după aceea la export ca și buștean în sine”
* Ioan Munteanu: “Pe marginea noului Cod Silvic, se fac amendamente, să vedem dacă reușim să le introducem și pe acestea”
Mihai Apopii, președintele Camerei de Comerț Neamț, în numele Asociația Producătorilor de Mobilă din România, are câteva propuneri interesante și pertinente privind noul cod silvic. Trecând peste faptul că nici o autoritate a statului nu a invitat Asociația la discuții pe noul cod silvic, practic acesta nu constituie un document care să apere interesele producătorilor români, nu pune accent pe valorificarea superioară a masei lemnoase și permite exportul de bușteni. Asta, în condițiile în care statul român a acceptat ca firme străine să primescă, prin ordonanțe de urgență, contracte de explatare a masei lemnoase pe o perioadă lungă de timp. Deoarece considerăm că aceste propuneri constituie un bun punct de plecare pentru o dezbatere adevărată a noului cod silvic, le publicăm așa cum le-am primit la redacție și așteptăm păreri cu privire la oportunitatea lor.
Cod silvic fără componentă națională
”Până în prezent, dezbaterea publică s-a efectuat secvențial cu participarea deținătorilor de fond silvic, asociațiile forestierilor și altor entități, orientată în mare parte pe interesele marilor procesatori străini cu susținere politică (vezi OUG 72/2002 și Legea 654/2002).
În nici un act normativ până în prezent nu s-a reglementat accesul procesatorilor interni: industria mobilei, a elementelor de construcţie din lemn și a altor articole din lemn. Exporturile de bușteni, de multe ori subevaluate în acte, sunt în mod vădit cea mai elocventă formă de evaziune fiscală la scară mare și o totală lipsă de interes pentru valorificarea superioară în țara a acestei bogății nationale, ceea ce ar asigura:
* conservarea și creșterea numărului locurilor de muncă;
* creșterea veniturilor bugetare;
* creșterea aportului valutar;
* creșterea PIB;
* dezvoltarea durabilă pentru multe zone din țară.
În prezent, există o puternică concurență neloială privind accesul la această resursă:
* HOLZINDUSTRIE SHWIGHOFER, contract pe 10 ani, 1 milion mc/an, reglementat OUG 71/2002 și Legea 654/07.12.2002
* în 2013 exportul de bușteni s-a triplat ca volum în comparație cu 2012, cu destinația preponderentă China, Turcia și, mai nou, India, care sunt principalii concurenți pe piața internațională a mobilei pentru producătorii din România.
* EGER – producție de PAL, aprox. 1,3 mil. mc/an;
* Centralele de cogenerare pe material lemnos (în expansiune); consumă lemn bun pentru industrializare superioară, nu au reglementat calitatea lemnului ce poate fi folosit la plăci sau ars în centrale”.
Propuneri
La articolul 66, alin. 5:
* Indiferent de soluția de vânzare de la Romsilva (pe picior sau din rampe), să se asigure dreptul de preempțiune la prețul inițial pentru producătorii interni de mobilă, elemente de construcție din lemn și alte articole tehnice din lemn, pe baza istoricului de consum anual.
* După asigurarea nevoii de procesare internă, masa lemnoasă rămasă să fie scoasă la licitație on-line de două ori pe an (vezi experiența Poloniei).
La articolul 66, alin. 8:
* Se interzice exportul de bușteni, cu excepția celor pentru furnire care trebuiesc procesați la beneficiari. Reglementarea obligativității dobândirii certificatului de origine pentru lemnul exportat în afara spatiului comunitar de la locul de provenienta a lemnului exportat (în prezent, CCI judeţene).
Propuneri pentru regulamentul de aplicare
* Reglementare clară a obligațiilor de curățare, reîmpădurire și protecție a plantațiilor în primii 3-5 ani pentru cei ce execută exploatații forestiere, asigurând astfel o exploatare durabilă a pădurilor.
* Control strict al circuitului masei lemnoase exploatate inclusiv în depozitele fabricilor de PAL, a firmelor de cogenerare pe lemn și lemnului de foc pentru a evita evaziunea prin declaraea ilicită a lemnului și introducerea în consumul acestor procesatori a lemnului de calitate superioară tăiat sau achiziționat ilegal.”
“Lemnul este o resursă și ideal este să o conservi în interes propriu”
Mihai Apopei, vicepreședinte Asociația Națională a Producătorilor de Mobilă din România: ”Discuțiile pe marginea noului Cod Silvic s-au purtat inclusiv cu dl. deputat Ioan Munteanu, care ne-a promis că va insista ca propunerile făcute de noi să fie introduse în noul Cod Silvic. Prima dintre ele se pare că deja era adoptată și la nivelul Ministerului Mediului și Pădurilor și este esențial ca acest nou Cod Silvic să devină o normă mai clară și mai ușor de aplicat. Un lucru stufos și cu foarte multe prevederi omoară esența actului normativ. Interzicerea exportului de bușteni de exemplu nu e o abordare logică. Lemnul este o resursă și ideal este să o conservi în interes propriu. Fiind vorba de lemn, de mobilă, de articole tehnice și de locuri de muncă, te gândești întâi la aceste lucruri și după aceea la export ca și buștean în sine. Cred că e ușor de înțeles însă trebuie foarte multă insistență să obții un lucru mai mult decât logic. E normal ca lemnul să fie prelucrat aici, iar accesul la primul preț al masei lemnoase e mai mult decât justificat, iar dacă rămâne, atunci să se scoată la licitație, on-line. E normal să asiguri întâi nevoia de masă lemnoasă a procesatorilor interni”.
Ioan Munteanu, deputat : ”Am discutat deja cu domnul Apopii pe marginea noului Cod Silvic, se fac amendamente, să vedem dacă reușim să le introducem și pe acestea și sunt sigur că voi reuși pentru că există bunăvoință și din partea ministrului”. (Z.C.H.)
