0:00

Apostolul hanganilor: Teoctist Galinescu, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Istorii cu lupi, la Hangu, acum 100 de ani

La 24 iulie 1921, se năştea la Hangu, în familia Mariei (casnică) şi a lui Ion Galinescu, cântăreţ bisericesc, învăţătorul Teoctist Galinescu, nepot al compozitorului şi folcloristului Gavriil Galinescu. Termină şcoala primară în sat, apoi Şcoala Normală „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, iar în 1942, a fost încorporat şi a urmat Şcoala de Ofiţeri de Infanterie (de rezervă). După 23 August 1944, a luptat pe frontul din Ardeal, unde a fost rănit. În noiembrie 1944, se întoarce la catedră. După 4 ani, va fi arestat (12. 06. 1948), condamnat la zece ani muncă silnică, parte din pedeapsă executată la Aiud, parte la Canalul Dunăre – Marea Neagră, de unde a fost eliberat la 11.08.1983, iar în ianuarie 1954, s-a căsătorit cu educatoarea Florica Gheorghieş. Nemaifiind încadrat în învăţământ, a lucrat la serviciul contabilitate la I.F.E.T., apoi la Cooperativa de Consum a Raionului Ceahlău şi la Districtul Hangu, Drumuri Naţionale, până în 30.04.1970, când a fost reintegrat în învăţământ şi a lucrat până la pensionare (1981). După 1989, învăţătorul-pensionar Galinescu revine în prim-planul vieţii sociale a comunei, fiind cooptat în Consiliul Local din Hangu, ca o recunoaştere a meritelor sale de opozant al regimului comunist, de lider al organizaţiei locale a veteranilor de război şi de personalitate de seamă a comunei, întreaga sa energie, experienţă şi cunoştinţe fiind îndreptate spre,reactivarea tradiţiilor culturale ale comunei, prin scrieri de memorialistică, activităţi artistice cu caracter folcloric şi organizarea corului căminului cultural. El este cel care a fondat Fundaţia Culturală „Gavriil Galinescu” şi Revista „Ţara Hangului” (1995). Cărţi: „În zile de sărbători”, 2005 (colab. Felicia German); „Plutaşii pe Bistriţa”, 2006; „Ţara Hangului, pagini de monografie”, 2007.

Apostolul hanganilor: Teoctist Galinescu, ZCH NEWS - sursa ta de informații

Istorii cu lupi

Dintr-o lucrare a sa, inedită, pusă la dispoziţia noastră de profesorul Gheorghe Drugă, aflăm două istorii cu lupi, întâmplate pe şesul Hangului: “În timpul primului război mondial, preotul Mihai Coroamă (înfiat de preotul Vasile Coroamă de la Stejaru-Pângăraţi) era elev la Şcoala Normală şi a venit in vizită la dascălul Ion Galinescu, unchiul său. Era o iarnă foarte grea şi pe Şesul Hangului şoseaua nu se mai cunoştea decât după stâlpii de telegraf. Deşi Mihai a fost sfătuit să nu plece de la Ion Galinescu, pe o aşa vreme şi asupra nopţii, spre Stejaru, curajos, a plecat. A auzit urlete în depărtare. Nici o casă prin apropiere. Singura scăpare nu puteau fi decât stâlpii de telegraf şi simţind apropierea unei haite de lupi, de frică a reuşit să se aburce pe un stâlp până la paharele de susţinere a sârmelor, iar lupii roată împrejurul stâlpului şi aşteptau să le pice prada. Noroc că tocmai s-a nimerit să traverseze Şesul o caravană de cărăuşi, care au făcut larmă şi lupii au fugit şi Mihai a scăpat întorcându-se la unchiul său, la Hangu. O altă istorie cu lupii care hălăduiau in haite iarna pe Şesul Hangului, s-a întâmplat în seara de 7 ianuarie de Sfântul Ioan, prin deceniul 4, secolul XX. Tata, Ioan  Galinescu, cântăreţ bisericesc şi bun gospodar, era bine văzut în sat. Au venit in vizită, de patron, preotul, învăţători, avocaţi şi alţi prieteni, neinvitaţi. Bineînţeles pregătirea era corespunzătoare şi se făcea faţă. Avea vreo 30 de oi şi în seara patronului au fost uitate să fie închise în grajd. Lupii au dat târcoale şi găsindu-le neasigurate au făcut mare hram omorându-le aproape pe toate”.

Nicolae SAVA

Articolul precedentLucas Garcia reclamă Ceahlăul la FIFA
Articolul următor“Apostolul”, număr de vacanţă