Acuzaţii de fraude la Cetatea Neamţului

* personalul a fost reclamat că vinde bilete trase la xerox şi fură banii din încasări
* vicele CJ se duce azi în control
* „Ceva nu este în regulă cu activitatea de acolo”, a declarat Emilia Arcan
* „Eu am trimis răspuns la CJ”, spune Dorin Nicola, director adjunct al CMJ Neamţ

Banii pe care-i „scoate” Cetatea Neamţului din buzunarele turiştilor şi atitudinea unor angajaţi faţă de vizitatori au devenit subiect de reclamaţii trimise atât pe adresa Consiliului Judeţean Neamţ, cât şi a Primăriei Târgu Neamţ. Unele incidente sunt de tot penibilul, cum este ultimul, consumat sâmbătă seara, când un angajat mai tânăr, trimis acasă înainte de terminarea programului, s-a întors la Cetate. Şi-a găsit colegul în fântână, adunând monedele în trei plase. L-a încuiat în cetate şi a chemat poliţia locală.

„Am auzit ceva despre povestea asta de la poliţiştii locali, dar chiar nu vreau să mă implic, pentru că nu e competenţa mea”, ne-a declarat Vasilică Harpa, primarul de Târgu Neamţ. „Eu am vrut să preiau cetatea în administrare şi orice aş spune vizavi de neregulile semnalate ar putea fi interpretat, aşa că prefer să mă abţin. Am mai primit e-mail-ul primăriei o reclamaţie de la însoţitorul unui grup de turişti spanioli. Omul susţine că angajatul, în loc să dea explicaţii turiştilor despre istoricul cetăţii, umbla cu magnetul prin fântână să adune banii. A făcut poze, ca să demonstreze. Am trimis şi reclamaţia, şi pozele Complexului Muzeal Neamţ, instituţia competentă să verifice şi să ia măsuri”.

„Sursele” de bani: fântâna şi pomelnicele

Neregulile sesizate de turişti şi de cei care ştiu ce se întâmplă cu adevărat cu banii de la Cetatea Neamţului nu se opresc, însă, aici. Redacţia „Ceahlăul”® a primit o sesizare în care se vorbeşte despre o „afacere” de familie, cu mătuşă şi trei nepoţi, angajaţi care au în atribuţii gestionarea fondurilor.

„Încasările rezultate din vânzarea biletelor au fost lăsate la bunul plac al gestionarei, care ștampila bonierele cu valoare de 2 lei, la 4 lei, căci toate erau de aceeași culoare și nu aveau prețul tipărit”, se arată în sesizarea primită pe adresa redacţiei. „Numai prin această manevră rezultă un beneficiu personal de 200 lei per bonier. Această tranzacție nu putea fi realizată fără acordul tacit al conducerii instituției, care, deși a fost sesizată în numeroase rânduri, verbal și în scris, a menținut cu încăpățânare această situație fără să demareze o minimă verificare. Pentru a șterge orice urme și posibilități de control, toate cotoarele biletelor erau arse sau aruncate, lucru care se poate verifica în arhiva CMJ Neamț. Abia în anul 2013, venirea unui nou contabil-șef părea să restabilească o anumită ordine în degringolada gestionată, în prima linie, de cei trei frați și de mătușa lor. În scurt timp, au fost introduse bilete diferențiate pe culori și cu preț tipărit, iar mărcile de control (cotoarele bonierelor) sunt trimise și contabilizate la CMJ Neamț. Din păcate, din motive încă neclare, noul contabil nu a rezistat decât un an și jumătate, după care și-a dat demisia. Frații respectivi, deși sunt angajați în funcții diferite, ce nu implică doar manevrarea banilor, au o singură preocupare: controlul gestiunii, curățarea fântânii din curtea interioară a cetății și adunarea banilor din pomelnicele depuse de credincioși în capela amenajată în muzeu. Dacă în privința gestiunii, sunt nevoiți să depună câte ceva în vistieria CMJ Neamț, celelalte două surse de venit (fântâna – de unde se ridică, la două zile, câteva sute de lei și golirea pomelnicelor din paraclis) nu intră în interesul nimănui. La acestea, se adaugă însușirea taxelor de cununie (500 lei) și de filmare pentru evenimente festive sau documentare (200 lei), pentru care «uită» frecvent să dea bilete. În aparență, toate aceste fapte par mizilicuri banale dar în fapt, prin multitudinea și diversitatea metodelor de stors bani din veniturile Cetății Neamț, se creează un prejudiciu de câteva zeci de mii le lei lunar în perioada sezonului estival. Ca urmare a unor reacții față de această situație, în anul 2010, conducerea CMJ Neamț s-a văzut nevoită să instaleze un turnichet la intrarea pe podul de acces în cetate, aparat care trebuia să asigure corectitudinea încasărilor la bilete. Ciudățenia constă în faptul că acest aparat s-a «defectat» din prima săptămână de funcționare”.

Mai nou, la intrarea în cetate se dau bilete trase la xerox, care nu au pe verso însemnele Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, cum au cele originale. Chiar dacă un astfel de bilet costă doar 3 lei, la un flux de turişti însemnat cum are cetatea în zilele de vârf din sezonul estival, se adună sume importante.

„Eu am citit reclamaţiile şi m-am îngrozit, aşa că mă duc să văd despre ce este vorba acolo”, a declarat Emilia Arcan, vicepreşedintele CJ Neamţ. „Ceva nu este în regulă cu activitatea şi lucrurile par scăpate de sub control”.

„Eu am trimis răspuns la CJ”, spune Dorin Nicola

Dr. Dorin Nicola, directorul adjunct al Complexului Muzeal Neamţ, ne-a spus că a trimis o adresă de răspuns la CJ Neamţ, cu explicaţii punctuale pentru fiecare aspect reclamat. Nouă ne-a trimis declaraţia unui angajat referitoare strict la incidentul de sâmbătă şi nu la situaţia de ansamblu, declaraţie din care spicuim: „Întrucât anumite zone mai dificile a obiectivului necesită o curăţenie în afara programului cu publicul, de către persoane experimentate şi fiind după o perioadă de 3 săptămâni în care nu s-a efectuat acest lucru, am participat la această activitate, începând cu ora 19¹⁵, când Cetatea a fost eliberată de public. Menţionez că dincolo de aspectele ce ţin de datoria personalului, procedeul acestui tip de curăţenie în sine are aspecte mai puţin plăcute, în cazul de faţă evacuarea de pet-uri, resturi alimentare, reziduuri, deşeuri de hârtie şi chiar a două rozătoare aflate în stare de putrefacţie, toate acestea necesitând un contact aproape direct. În acelaşi timp, păstrarea lor acolo provoca o stare de respingere pentru turişti, dincolo de aspectul neplăcut şi neîngrijit la vedere. În momentul în care ne pregăteam să ieşim cu sacii menajeri, la poarta Cetăţii ne aşteptau Râpeanu Alexandru (care anterior se grăbea acasă ignorând cele mai elementare obligaţii ale fişei postului, încălcând prevederile ROI) şi Iancu Daniel (venit după program în ziua lui liberă!).

Cei doi ne-au blocat în interior pe toţi trei, urlând la propriu, în auzul cetăţenilor de pe aleea şi parcarea Cetăţii expresii triviale de genul Hoţii, Uite cine sunt Hoţii, Hoţii de la Roman au venit să fure Cetatea, invocând chemarea primarului şi a poliţiei dar nespunând nimic de conducerea de drept a CMJ Neamţ, instituţie a cărei angajat este!

Ţinând cont de statutul fiecăruia, funcţia, antecedentele, comportamentul, atitudinea, condiţiile în care şi pentru care Hoţii de la Roman au venit să fure Cetatea, la care se adaugă comportamentul execrabil a custodelui Iancu D. şi cu alte ocazii faţă de Hoţii de la Roman, inclusiv recurgând la instigarea celor din afară să bruscheze un muzeograf (de sex feminin) în timpul serviciului, care îşi făcea datoria, pentru simplul fapt că se simte el urmărit, consider îndreptăţită şi normală solicitarea de a se lua măsuri drastice, în limitele legii şi  a regulamentelor, faţă de astfel de angajaţi care aduc deservicii unei instituţii de cultură. Limbajul, puţin spus trivial, şi foarte bogat, a fost dublat de ameninţări de cea mai joasă clasă, toate acestea fiind rezultatul vădit al disperării într-o anumită privinţă: a neputinţei exercitării propriei dorinţe în contradicţie flagrantă cu interesul instituţiei”.

Directorul Dorin Nicola a precizat că „Suma de bani «recoltată» din fântână a fost depusă conform celor stabilite anterior, alături de banii din celelalte încasări (taxe vizitare, taxe video/foto, taxe evenimente festive, vânzări obiecte de la stand) la contabilitatea instituţiei, în ziua imediat următoare acestui «eveniment», însoţită de documentele aferente, pentru contravaloarea banilor din fântână fiind eliberate documente fiscale.

Categoric nu este vorba de furt sau însuşire a banilor de la Cetate, cele relatate având un un caracter vădit răuvoitor din partea celor care încearcă prin orice mijloace să ne aducă prejudicii de imagine şi să ne discrediteze activitatea, acuzându-ne, în mod repetat, pe nedrept”. 

Cristina MIRCEA